Eşecul unei bresle

Şefii mediatorilor de la nivel naţional au părut mai degrabă interesaţi să facă bani din pregătirea viitorilor mediatori, decât să tranşeze problemele care privesc această breaslă * una dintre cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă mediatorii este lipsa unui act normativ clar, care să reglementeze simplu şi concis această activitate * soluţiile nu par la îndemâna celor ce se ocupă de mediere, deşi au fost făcute nenumărate promisiuni în acest sens

În urmă cu câţiva ani, mai mulţi membri din cadrul sistemului judiciar românesc au decis să-şi schimbe traiectoria carierei şi să înfiinţeze breasla mediatorilor.

De la bun început, medierea se anunţa drept soluţia ideală pentru a simplifica munca magistraţilor şi a personalului auxiliar din cadrul Parchetelor şi al instanţelor. Însă, după cum s-a dovedit, lucrurile nu au stat deloc aşa.

Statistica loveşte puternic

Şefii mediatorilor din România au făcut o promisiune încă din start: breasla va ajuta la decongestionarea instanţelor de judecată şi a Parchetelor, prin diminuarea volumului de muncă al personalului angajat.

Totuşi, datele statistice oferite de Ministerul Justiţiei în fiecare an arată exact contrariul. Astfel, în fiecare an, numărul dosarelor care ajung pe rolul instanţelor de judecată ieşene este în continuă creştere. De exemplu, numărul cauzelor penale, civile sau comerciale care ajung pe rolul Judecătoriei Iaşi a depăşit demult cifra de 40.000.

„În ceea ce privește bilanțul instituției, în cursul anul 2016, pe rolul Judecătoriei Iași s-au aflat 62.865 de dosare, cu peste 8.200 de cauze mai multe decât în anul 2015. La Secția Civilă au existat aproape 39.000 de dosare, iar la Secția Penală - peste 8.300. Dintre cele aproape 63.000 de dosare, magistrații au soluționat 45.370 de cauze”, a precizat judecătorul Cristina Vîlcu, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Iaşi.

Judecătoria Iaşi este doar un exemplu de instanţă ce întâmpină această problemă. La ultima şedinţă de bilanţ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, reprezentanţii instituţiei au constatat acelaşi lucru: volumul de muncă este în creştere.

„În anul 2016, Parchetul a avut spre soluţionare 56.897 de cauze, dintre care 628 la urmărirea penală proprie şi 56.269 pe sectorul de supraveghere a cercetărilor. În urmărire penală proprie au fost înregistrate 628 de cauze, dintre care au fost soluţionate 354 de cauze (faţă de 232 - soluţionate în 2015), respectiv 101 fiind soluţionate pe fond, iar altele 253 fiind reunite, declinate sau înaintate spre preluare către unităţile superioare”, a transmis Monica Palaghia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi.

Interes pentru... cine nu şi-a plătit cotizaţia!

Pe data de 13 septembrie 2016, Consiliul de Mediere din România a publicat pe propriul site un anunţ prin care solicita membrilor să-şi achite cotizaţiile, aceasta fiind şi ultima postare actualizată din acea secţiune.

„Reprezentanţii CPMJ au iniţiat punerea în aplicare a Hotărârilor O/30/08.08.2016 şi O/31/08.08.2016, emise de Consiliul de Mediere. În vederea evitării aplicării prevederilor hotărârilor menţionate, rugăm mediatorii care au restanţe financiare profesionale să facă demersurile necesare în vederea stingerii acestora”, spunea atunci Mugur Bogdan Mitroi, preşedintele Consiliului de Mediere din România.

Mai mult, pe site, sub acest mesaj, erau postate e-mail-uri trimise către organizaţiile din teritoriu, pentru actualizarea listei cu... restanţieri!

„Din păcate, există unele piedici...”

Şeful mediatorilor ieşeni spune că medierea ar reprezenta, într-adevăr, o soluţie optimă pentru multe persoane, nu doar din sistemul judiciar, ci şi din cadrul justiţiabililor, dar că există unele piedici care, de-a lungul ultimilor ani, au împiedicat dezvoltarea acestei bresle.

„În Corpul Profesional al Mediatorilor din Iaşi sunt înscrise peste 230 de persoane, însă puţine dintre acestea reuşesc să facă mediere propriu-zisă. Din datele pe care le deţin reiese că doar 40% dintre cazurile de mediere reuşesc. Motivele pentru această situaţie sunt multiple. În primul rând, a apărut decizia Curţii Constituţionale, care a precizat că nu mai este obligatorie informarea justiţiabililor asupra medierii. Nemaiputând să informezi justiţiabilul despre beneficiile medierii, acesta din urmă nu are cum să ştie despre ce este vorba, mai ales dacă nu are o pregătire în domeniu. Totuşi, din ce am înţeles acum există un nou proiect de lege care priveşte medierea şi care va ajunge în Camera Deputaţilor”, a declarat Radu Tărniceriu, preşedintele Camerei Mediatorilor din Iaşi.

Acesta a adăugat că există şi interese care nu sunt identice cu cele ale mediatorilor. „Printre mediatori nu sunt doar foşti judecători, procurori, avocaţi sau notari, ci am întâlnit şi alte categorii sociale, cum ar fi preoţi, de exemplu. Chiar şi aşa, au existat de-a lungul timpului mai multe proiecte de lege întocmite de specialişti în drept, care să reglementeze această meserie. Însă aceste proiecte s-au blocat în Parlament. Din păcate, există unele piedici, unele interese care au făcut ca acele proiecte să nu treacă”, a adăugat Tărniceriu.

„O soluţie ar fi la îndemâna Ministerului Justiţiei”

Şeful mediatorilor ieşeni a mai menţionat că soluţii ar putea fi găsite, dar că necesită efortul comun al mai multor instituţii. „Cred că mediatorii ar putea fi preluaţi sub tutela Ministerului Justiţiei şi să reprezinte o meserie de sine stătătoare, la fel ca magistraţii sau notarii. De asemenea, de exemplu, în cazul unor cauze ce privesc falimentul unor companii, am putea beneficia de sprijinul lichidatorilor judiciari, care să informeze părţile că există soluţia medierii, în dauna unui proces îndelungat şi, probabil, costisitor în instanţele de judecată. Din păcate, justiţiabilii preferă de cele mai multe ori să meargă la judecată, decât să rezolve problema pe calea medierii”, a afirmat Tărniceriu.

Acesta a subliniat că instituţia centrală, respectiv Consiliul de Mediere din România, a făcut eforturi pentru a aduce la cunoştinţa cetăţenilor soluţia medierii: „Din ce ştiu, au fost făcute emisiuni în colaborare cu Televiziunea Naţională, dar pentru a acoperi o arie mai largă trebuie bani. Aşa cum vă spuneam, odată cu decizia Curţii Constituţionale nu mai există obligativitatea informării justiţiabililor de către instanţe în acest sens şi, atunci, aceştia nu au de multe ori de unde să ştie despre mediere.”

O nouă propunere legislativă

În urmă cu câteva zile, conducerea Consiliului de Mediere din România a anunţat că există un proiect de act normativ care să reglementeze activitatea breslei, aproape de a fi aprobat.

„Pe 28 martie 2017, propunerile de modificare și completare a Legii medierii, prin care încercarea de mediere devine o etapă prealabilă - obligatorie în litigiile în care medierea este posibilă -, au fost retrimise către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, în vederea reanalizării. Proiectul de modificare a Legii nr. 192/2006 reprezintă o inițiativă a peste 50 de parlamentari și aceasta a fost adoptată, în forma ajunsă la Camera Deputaților, de către Senatul României. În acest moment, inițiativa este susținută de către deputații PSD-ALDE. După cum se vede, răbdarea, perseverența și solidaritatea mediatorilor, după o perioadă de doi ani de la alegerea actualului Consiliu de Mediere, începe să se concretizeze și sunt convins că, într-un timp foarte scurt, corpul mediatorilor din România se va bucura de oportunitățile ce îi vor fi oferite de către noua legislație în domeniu”, a precizat Mugur Bogdan Mitroi, președintele Consiliului de Mediere din România.

Potenţiale beneficii ale medierii

Medierea face referire nu doar la cauzele civile sau comerciale, ci şi la unele dosare penale.

De asemenea, costurile unor şedinţe de mediere sunt mult mai reduse în multe cazuri, decât dacă justiţiabilii - persoane fizice ori juridice – ar merge în instanţele de judecată.

În plus, s-ar putea ajunge la un rezultat sau măcar la acelaşi rezultat într-un termen mult mai scurt, decât dacă ar fi vorba despre un proces, ce poate dura ani buni.