S-a dat verde la construirea pe spatiile verzi. Parlamentul a dat o lege care risca sa transforme Romania intr-o mare de betoane

 Spatiile verzi proprietate privata, care in cartea funciara figureaza in categoria curti-constructii, nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spatii verzi fara ca terenurile respective sa fie expropriate, potrivit unei legi adoptate de Parlamentul Romaniei si promulgata de presedintele Traian Basescu la mijlocul lunii octombrie. Aceasta lege condamna la betonare sute de hectare de spatii verzi din Capitala, in special spatiile verzi dintre blocuri, care sunt inscrise astfel in cartea funciara. In plus, aceasta lege ar putea genera procese pe bucatile de parc retrocedate, acestea fiind trecute ca spatii verzi in documentatiile de urbanism, dar nu se stie cum au fost inscrise la cartea funciara.

Potrivit Legii 135/2014, publicata in Monitorul Oficial pe 16 octombrie, Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor se modifica astfel:

"Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu". 

Cu alte cuvinte, spatiile verzi proprietate privata, inscrise in cartea funciara in categoria curti - constructii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spatii verzi. Or, in aceasta categorie sunt inscrise majoritatea spatiilor verzi dintre blocuri, parculete amenajate in cartierele de locuit, squaruri si chiar bucati de parc, toate retrocedate in ultimii 15 ani, desi era evident ca nu trebuie construite. 

Printre marile parcuri retrocedate se numara: 12 hectare din Parcul Titan, tot Parcul Verdi din cartierul Floreasca, 9.000 metri patrati din Parcul Circului si 7 hectare din Parcul Tineretului. In ceea ce priveste spatiile verzi dintre blocuri, cele mai amenintate cartiere sunt Floreasca,  unde zeci de bucati de spatiu verde au fost retrocedate unele si construite pana in prezent, Stefan cel Mare, Dorobanti, Iancului, etc. Si scuarurile publice, sau micile parculete din zonele de case se afla in aceasta situatie. 

 

Legea interzice construirea spatiilor verzi, insa majoritatea spatiilor verzi din Capitala, printre care si cele enumerate mai sus, cu exceptia parcurilor,  nu au aceasta calitate in documentele oficiale. 

Pentru a le proteja, anul trecut, Primaria Capitalei a scos la licitatie inventarierea spatiilor verzi aflate pe domeniul privat din Bucuresti, cele mai amenintate de betonare, pentru a fi recunoscute oficial in acte si a le oferi protectie.

Or, odata ce a a fost aprobata aceasta lege, majoritatea spatiilor verzi dintre blocuri, scuaruri si parculetele dintre blocuri, nu vor mai putea capata aceasta calitate fara expropriere, deci vor putea fi construite. 

Pana acum, autoritatile locale si centrale nu au gasit niciodata bani pentru exproprierea spatiilor verzi desi au fost retrocedate bucati din marile parcuri, iar cetatenii si sociatatea civila au cerut insistent pastrarea lor ca spatii verzi. Despre spatiile verzi dintre blocuri retrocedate nici macar nu s-a vorbit vreodata de expropriere. 

Reamintim ca in urma cu cateva saptamani, Comisia Europeana a lansat procedura de infringement impotriva Romaniei deoarece tara noastra nu isi protejeaza cetatenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) si a cerut autoritatilor sa ia masuri urgent. Una dintre principalele masuri pe care tara noastra ar trebui sa le ia este protejarea spatiilor verzi. Dupa cum se vede, acest lucru nu se intampla.


Dan Trifu, vicepresedintele Ecocivica, spune ca aceasta lege este o forma mascata de a da liber la construirea pe spatiile verzi.

"Aceasta lege este o forma mascata de a da liber la construirea pe spatiile verzi. Vazand ca Romania a intrat in procedrura de infringement, acum parlamentarii au recurs la modificarea legii cadru a spatiilor verzi pentru a construi ce si-au dorit dintotdeauna. Sunt afectate de aceasta lege toate categoriile de spatii verzi retrocedate, indiferent ca sunt amenajate sau nu. Vom incerca sa inlaturam acest articol. Este un dezastru pentru spatiile verzi.Vom informa urgent Uniunea Europeana sa vedem ce se poate face. Aceasta lege este dovada clara ca mafia imobiliara actioneaza impreuna cu legiuitorul deoarece autoritatile locale nu vor avea bani sa exproprieze aceste terenuri, iar acestea vor fi construite. Atat timp cat articolul care interzice construirea spatiilor verzi nu a fost declarat neconstitutional, nimeni nu poate spune ca se incalca dreptul la proprietate daca ti se interzice sa construiesti in parc sau pe spatiile verzi", a declarat Dan Trifu.

Cine a initat legea si cine a votat pentru ea

Aceasta lege a fost initiata in 2011 de sase deputati de la PDL, PNL, PSD si PC. Insa, in forma initiala nu avea articolul care permite betonarea spatiilor verzi si nici in forma adoptata de Senat.

Acesta a fost introdus in aceasta vara, la Comisia Juridica de la Camera Deputatilor, legea fiind adoptata de Camera Deputatilor pe 17 septembrie2014 cu 330 de voturi pentru, 4 abtineri si un vot impotriva.

"Curtile-constructii nu apar identificate ca spatii verzi - parcuri, gradini zoologice, rigola, gradina botanica. In practica sunt probleme, fiindca daca un teren era liber desi era proprietate privata si trecut la categoria curti-constructii - primaria l-a trecut ca spatiu verde. Omul cand s-a dus sa construiasca, primaria i-a spus ca este spatiu verde. Apoi omul s-a dus in instanta. Daca primaria vrea sa faca parc acolo, sa il exproprieze", au motivat deputatii de la Comisia Juridica.

Comisia Juridica de la Camera deputatilor are urmatoarea componenta:
     

• Ciuca Liviu-Bogdan (PC-PLR) - presedinte;    
• Nica Nicolae-Ciprian (PSD) - vicepresedinte;     
• Nicolescu Theodor-Catalin  (PNL)- vicepresedinte;
• Schelean Valeria-Diana (PDL) - vicepresedinte;
• Adam Ioan  - PSD     
• Adam Luminita-Pachel - PSD     
• Barbulescu Daniel-Ionut - PSD     
• Cataniciu Steluta-Gustica  - PC-PLR     
• Culetu Danut - PDL     
• Cupsa Ioan - PNL     
• Fenechiu Catalin-Daniel     - PP-DD     
• Florea Daniel - PSD     
• Gorghiu Alina-Stefania - PNL     
• Ibram Iusein - Minoritati     
• Ionescu Aurelian - PC-PLR     
• Manolache Marius - PSD     
• Marocico Ion - Mino
• Mate Andras-Levente - UDMR     
• Mihailescu Ion-Bogdan - PSD     
• Mocioi Niculina - PDL     
• Necula Cosmin - PSD     
• Nicolicea Eugen - PSD     
• Roman Victor - PSD     
• Stefanescu Elena Catalina - PSD     
• Varga Vasile - PNL

De ce s-au retrocedat spatiile verzi

Cauzele acestui fenomen isi au radacinile in urma cu mai bine de 10 ani, cand a inceput retrocedarea proprietatilor (in special a terenurilor) confiscate de regimul comunist. Desi era evident ca oamenii isi doreau terenurile inapoi ca sa construiasca pe ele, bucati de parc si spatii verzi dintre blocuri au fost retrocedate, desi solutia cea mai rationala ar fi fost rascumpararea lor fiindca erau de utilitate publica.

Odata intrati in posesia terenurilor, corect sau nu, proprietarii s-au dus la primarii sa ceara autorizatii de construire. In anumite situatii, spatiile verzi nefigurand ca atare in documentele oficiale, primariile au dat autorizatii de construire. In alte cazuri acestea erau trecute explicit ca spatii verzi si astfel s-a ajuns in situatia absurda ca proprietarii terenurilor sa ceara ca instanta sa oblige administratia locala sa emita documentul in baza caruia puteau construi. Unul dintre cele mai celebre cazuri este cazul Constanda, unde omul de afaceri Costica Constanda a obtinut in instanta o hotarare prin care obliga Primaria Capitalei sa emita autorizatie de construire pentru ridicarea unui ansamblu de blocuri in Parcul Bordei.

In urma acestor retrocedati nepotrivite s-a ajuns in situatia in care proprietarilor li s-a dat un teren cu care nu pot face nimic. Unii au reusit sa ocoleasca legea si sa construiasca pe spatiile verzi. Altii stau cu pamantul, platesc impozit si se uita la el. Pentru a se evita aceasta situatie, fie trebuia pusa o interdictie clara, sa nu se retrocedeze spatiile verzi, iar proprietarii sa fie despagubiti, fie in cazul in care terenurile s-au retrocedat, sa fie rascumparate de autoritatile publice.