Consumismul ne subminează tot mai grav viitorul
Dimensiune font:
Spre a nu crea confuzii, precizez dintru bun început că prin consumism înţeleg acea preocupare excesivă pentru cumpărarea de bunuri. Prefer acest termen în locul aceluia de consumerism, care poate fi receptat şi ca referindu-se la mişcarea de protecţie şi promovare a intereselor consumatorilor.
Odată lucrurile lămurite, să ne facem puţin răgaz pentru a medita la semnalele de alarmă din ce în ce mai dese şi mai grave trase de către unii specialişti din domeniul economic. Potrivit acestora, de mai multă vreme, ţara noastră se limitează în a trăi doar din consum. Pe fondul unor lupte politice care dictează priorităţi de partid şi personale, preocupările coerente şi susţinute pentru zona economic sunt un deziderat amânat continuu, cu consecinţe tot mai nefaste. Pe cale de consecinţă, întârzie atragerea şi materializarea unor mari investiţii, ca şi reducerea poverii fiscale – de care investitorii deja existenţi se plâng, iar cei potenţiali se sperie şi fug.
Dacă aceste circumstanţe se vor permanentiza, cum e de bănuit, pentru că suntem într-un an cu două rânduri de alegeri, prognozele sunt sumbre:în maximum un an, România va intra în stagnare, dacă nu chiar recesiune.
Ţara noastră se află într-o situaţie pe care nu şi-o permite nici acum, dar al cărei preţ va fi şi mai mare dacă ea va continua:în timp ce industria şi exporturile stagnează sau chiar sunt în declin, un indicator este în continuă ascensiune – consumul.
Cu o veselie şi o frenezie aflate sub semnul trist al iresponsabilităţii, toată lumea cumpără. Încă mai răsună ecoul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, dar acesta e tot mai estompat de zarva făcută pentru cele de Paşte.
Problema nu e că toată lumea cumpără, ci că nu prea mai e nimeni care să producă. Marea majoritate a bunurilor achiziţionate reprezintă importuri. Deci, cumpărându-le, nu facem altceva decât să avantajăm economia (şi locurile de muncă) din alte ţări, precum şi să potolim foamea de taxe a statului român.
Toate acestea reprezintă rezultatele – cu siguranţă dezastruoase – ale politicilor din ultimul sfert de secol. Dacă e să luăm ca exemplu Iaşul, acesta e devenit, în perioada de referinţă, dintr-un centru industrial important, un centru comercial, împănat, pe toate axele, cu supermarket-uri, împănate, în majoritate, cu produse importate. Un paradox face ca, deşi să fi dispărut, prietenii ştiu de ce, atâtea „fabrici şi uzine”, Iaşul să ajungă cel mai poluat oraş din ţară!Un rezultat pe cât de firesc, pe atât de trist al dezindustrializării, dublat de neatragerea unor investiţii majore în varii domenii este creşterea decalajelor faţă de alte oraşe, începând cu Bucureştiul şi terminând cu Clujul, Timişoara ori Braşovul.
Îndemnul unui clasic al comunismului poate fi parafrazat astăzi, în plin capitalism (ori sălbatic, ori de cumetrie), în acela de „Consumaţi, consumaţi, consumaţi!”.Cu necesara adăugire „...până veţi fi terminaţi!”.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau