Vocea societăţii civile, prioritate pentru ministrul Dialogului Social

Gabriel Petrea, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, le-a prezentat reporterilor cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” planurile de lucru pe care le va aplica în interiorul Guvernului Grindeanu, pentru a întări legătura dintre cetăţeni şi decidenţi. Potrivit social-democratului, va fi realizat „un catalog” în care vor fi consemnate datele tuturor ONG-urlor active, făcându-se astfel o triere a celor peste 90.000 de organizaţii neguvernamentale de la nivelul ţării. Fiind unul dintre tinerii politicii dâmboviţene, Petrea vorbeşte şi despre evoluţia sa pe partea stângii româneşti

- Raportându-vă la experienţa dumneavoastră în tabăra social-democrată, cât de greu îi este unui tânăr să acceadă în interiorul PSD?
- Eu cred că sunt cel mai bun exemplu de tânăr care a pornit de jos şi care, uşor, uşor a urcat în partid, trecând prin toate etapele. Am fost simplu membru, după care am coordonat Liga Studenţilor, am preluat sindicatul la tineret, am ajuns preşedinte la TSD, preşedinte-executiv la Sectorul 6, viceprimar, iar în cele din urmă deputat şi ministru. Toate acestea s-au întâmplat în zece ani, fără să am părinţi implicaţi în politică, rude sau alte persoane din jurul meu care să activeze în acest domeniu. Am intrat din mediul studenţesc, m-am înţeles bine şi cu Nicolae Bănicioiu şi cu Victor Ponta... şi cu doamna Ecaterina Andronescu şi cu Liviu Dragnea care mi-a dat o şansă preluând astfel un minister (Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social - n.r.). Am lucrat cu toată lumea fără nicio problemă. Dacă cineva îşi doreşte într-adevăr să facă o carieră în PSD trebuie să aibă răbdare şi să dea dovadă de implicare şi consecvenţă. Nu este o soluţie să alergi de pe o zi pe alta după funcţii...

- Faceţi parte din rândul tinerilor social-democraţi, însă nu vă este străin faptul că unii membri ai partidului provin dintr-o altă generaţie, aceştia fiind catalogaţi drept „politicieni învechiţi, cu afinităţi faţă de fostul regim”. Astfel, PSD a fost privit ca „o formaţiune comunistă”. Cum percepeţi dumneavoastră aceasta imagine conturată în spaţiul public?
- Eu m-am născut la sfârşitul lui octombrie '84 şi nu am realizat ce înseamnă Comunismul, ştiu doar din ceea ce mi-au povestit părinţii sau din ce am citit. Nu poate nimeni să mă acuze vreo secundă că sunt comunist. Eu sunt o persoană foarte deschisă la dialog, îi ascult pe ceilalţi, accept şi ţin cont de sfaturile celor care sunt mult mai bine pregătiţi decât mine... Într-adevăr, ne-am confruntat cu acestă cutumă o perioadă, însă acum au început să se schimbe lucrurile. „Eticheta comunistă” era, poate, pentru cei care au preluat partidul în '91 şi nicidecum pentru cei de acum.

- În ultima perioadă am asistat la o serie de tensiuni în rândul membrilor PSD, care au susţinut că în interiorul partidului nu se poate comunica liber. În cazul dumneavoastră cum au stat lucrurile?
- Eu pot să vă spun că atât domnul Liviu Dragnea, cât şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv Naţional (CEX), unde sunt şi eu membru, îmi răspund la telefon. Personal, dacă am avut nevoie să comunic cu cineva, ori să primesc un răspuns, nu am avut probleme. Dacă e să vorbim despre situaţia protestelor din ultima perioadă, într-adevăr a fost o lipsă de experienţă în abordarea unei astfel de situaţii (modalitatea prin care să explici necesitatea OUG 13 - n.r.). În acest context a fost vorba despre un cumul de factori care ne-au influenţat într-un mod negativ; nu a fost doar de lipsă de comunicare, ci şi de modul în care am gestionat situaţia creată s-a dovedit a fi deficitar. Dacă ar fi să ne uităm de atunci şi până acum la deciziile Curţii Constituţionale a României şi la ceea ce ni s-a recomandat, până la urmă acea ordonanţă va trebui dată, fie că se va întâmpla printr-o ordonanţă sau prin modificarea legii (optându-se pe varianta aprobată de Legislativ -n.r.). Faptul că noi nu am ştiut să comunicăm necesitatea unui astfel de act normativ a fost vina noastră, am învăţat din situaţia creată şi sper să nu mai repetăm un episod similar.

- Având în vedere experienţa acumulată în calitate de preşedinte al TSD, spuneţi-mi care sunt principalele direcţii pe care ar trebui să lucreze tinerii din partid şi organizaţiile de tineret, în ansamblul lor, pentru a avea un cuvânt de spus pe scena politicii, fie că vorbim de sfera locală, fie că vorbim de naţional. Concret, pe ce direcţii se poate construi cu tinerii social-democraţi?
- După zece ani am învăţat că implicarea într-un partid este o investiţie pe termen lung. În altă ordine de idei, trebuie să ai grijă să devii profesionist în domeniul în care activezi, pentru că este foarte important ca imaginea sau numele tânărului din partid să se lege de un domeniu şi de o performanţă profesională. Politica este un mijloc prin care îţi duci la îndeplinire ideile şi le pui în practică, însă viaţa profesională trebuie să fie, în paralel, impecabilă. Pornind de aici, consider că mişcarea politică de tineret trebuie să investească în profesionalizarea tinerei generaţii, pentru că nu trebuie să ne recomande doar vârsta, ci şi faptul că suntem buni în ceea ce facem. Mai mult, tineretul nu trebuie să uite că reprezintă o întreagă generaţie şi are obligaţia să se lupte, în dezbaterea ideologică din partid, să influenţeze şi să încerce, cât mai mult posibil, să impună politici pentru tineri. Ca în orice partid, fie că e vorba de PSD, PNL sau de altă formaţiune, există o dezbatere internă între generaţii şi, de aceea, cu cât tinerii sunt mai bine pregătiţi şi mai uniţi, cu atât vor putea să-şi impună proiectele şi ideile dacă sunt recomandaţi de performanţă.

- În acest moment consideraţi că liderii de partid ţin cont de ideile care pleacă de la organizaţiile de tineret?
- Noi, în momentul de faţă, avem 50 de deputaţi până în 40 de ani. Suntem cel mai mare partid cu cei mai mulţi tineri în Parlament, la aceştia adăugându-se tinerii din consiliile locale şi consiliile judeţene. În ceea ce priveşte ideile noastre, ele alcătuiesc programul de guvernare. La capitolul pentru tineret am lucrat şi dezbătut măsurile cu tinerii din ţară, în urma unor consultări generale, acestea fiind unanim acceptate şi de către federaţiile de tineret şi de ligile studenţeşti. Mai mult, avem capitole în celelalte domenii, cum sunt Educaţia, Agricultura, unde am căutat pe cât posibil să încurajăm angajarea tinerilor, la Economie, unde avem programul România Start-Up.... Eu cred că în PSD se vede o diferenţă şi, ca o mică paranteză, vă încurajez să priviţi puţin spre structura Guvernului, acolo unde veţi vedea că în afară de mine mai sunt încă patru miniştri foarte tineri.

- Odată ajuns în fruntea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, care sunt principalele măsuri pe care le veţi implementa şi care aproximaţi că va fi impactul acestora?
- În primul rând, noi o să continuăm politica de transparentizare a deciziei guvernamentale. Am preluat domeniul organizaţiilor neguvernamentale şi încercăm să întărim societatea civilă, prin identificarea unor facilităţi pentru a-i ajuta pe cei care activează în acestă sferă, a se organiza şi a participa la decizia publică. În ceea ce priveşte dialogul social, ne-am asumat, în programul de guvernare, modificarea Legii dialogului social şi uşurarea acestui proces de dialog social prin standardizarea comisiilor de dialog social, prin implicarea mult mai activă a reprezentanţilor confederaţiilor sindicale şi patronale în decizia politică. Deja la minister avem întâlniri bilunare cu aceştia, îi consultăm şi avem un dialog deschis, mai mult sau mai puţin formal. În ceea ce priveşte partea patronală, şi aceasta este consultată în toate privinţele, încercând să stabilim un echilibru şi un dialog constructiv inclusiv cu aceştia, pentru că mediul de afaceri trebuie să fie sprijinit în România şi nu ne dorim sub nicio formă împovărarea acestuia.

- Cum veţi media dialogul dintre sindicate şi Executiv, pentru a reduce numărul protestelor?
- Încercăm să fim mult mai proactivi în comunicarea cu reprezentanţii sindicatelor, pentru a nu se ajunge la tensiuni sociale. Evident că unele solicitări nu pot fi rezolvate, unele necesită timp, dar Legea salarizării unitare, unde vom avea un echilibru în zona salarială, va stabili un echilibru al în rândul angajaţilor.

- Aţi lansat de curând un program prin care să adunaţi informaţii cu privire la toate organizaţiile neguvernamentale din ţară, sub forma unui „catalog”. Care sunt motivele care au dus la o pierdere a evidenţei acestora?
- Nu a fost făcută niciodată o evidenţă. Există un registru al asociaţiilor şi fundaţiilor, însă acele informaţii nu sunt structurate, nu există date de contact actualizate, iar în momentul de faţă dacă noi avem nevoie să ne întâlnim cu toate ONG-urile din domeniul sănătăţii, de exemplu, vom avea piedici să putem contacta pe toţi reprezentanţii acestora. Mai mult de atât, în momentul de faţă nu ştim, la nivelul fiecărui judeţ, câte astfel de organizaţii sunt active, care sunt proiectele pe care le au în desfăşurare sau cu ce se ocupă. Acest „catalog” pe care noi l-am lansat uneşte toate acele ONG-uri care vor să se implice în politica decizională şi în construirea politicilor publice. Mai mult, acest „catalog” permite şi organizaţiilor neguvernamentale să se găsească între ele şi să poată colabora, dar ne este util şi nouă, decidenţilor, deoarece vom putea interacţiona cu aceştia pe diferite proiecte, transparentizând astfel actul guvernamental.

- Într-o declaraţie publică, Liviu Dragnea susţinea că este nevoie de o analiză a activităţii ONG-urilor, deoarece acestea sunt foarte multe şi nu toate ajung să-şi justifice existenţa. Intenţionaţi să treceţi şi la o analiză a ceea ce fac ONG-urile?
- Declaraţia domnului Dragnea viza acele organizaţii de utilitate publică care au nişte facilităţi, prin hotărâre de Guvern, şi trebuie să vedem dacă într-adevăr îşi respectă obligaţiile. În ceea ce priveşte ONG-urile, să ştiţi că noi nu avem o evidenţă a celor care mai funcţionează. Vă dau un exemplu de activitate desfăşurată în cadrul ligilor studenţeşti, unde am şi lucrat: atunci când apărea o problemă alegeam să înfiinţăm un alt ONG decât să rezolvăm problemele din cel existent. Se termina studenţia, nu mai predai actele noului preşedinte, venea o nouă generaţie şi o lua de la capăt, apărând astfel un alt ONG. Dacă vă uitaţi în catalog, veţi vedea că sunt zeci de ligi studenţeşti, fără a fi însă radiate cele vechi...
A consemnat Anca BURNICHE
***
„Noi vrem să ştim practic câte din cele 90.000 de ONG-uri mai au activitate!”- Gabriel Petrea, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social
* * *
„Cred că aşa cum o firmă se poate înfiinţa într-un timp foarte scurt şi cu resurse financiare foarte puţine, se poate înfiinţa şi un ONG, motiv pentru care am început procedurile de modificare a legislaţiei în vigoare pe această speţă, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor resimţite de cei ce vor să se implice activ în construirea politicilor publice” - Gabriel Petrea, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social