Ce articole constituţionale modifică regionalizarea
Dimensiune font:
* grupurile parlamentare au propus schimbarea mai multor articole constituţionale pentru realizarea regionalizării * noua lege fundamentală va introduce noţiunea de „autoritate regională”
Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare a opiniei publice privind regionalizarea. În ediţia de astăzi vă prezentăm ce modificări legate de reorganizarea administrativ-teritoriale sunt aduse Constituţiei şi care este calendarul aprobării unei noi legi fundamentale a statului. Materialele publicate anterior în cadrul acestei campanii pot fi consultate pe www.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Moldova/Regionalizare”.
Reorganizarea administrativ-teritorială poate fi realizată doar în condiţiile unor modificări ale textului constituţional. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat schimbarea mai multor articole din legea fundamentală astfel încât să se asigure cadrul legal pentru regionalizare. „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”, se spune la alin. 3 al articolul 3 din noua Constituţie. Modificarea este asumată de toate grupurile parlamentare: PNL, PSD, PDL, PP-DD, minorităţile naţionale şi FC.
Constituţia defineşte principalul rol al Consiliului Regional
Cele mai multe modificări impuse de regionalizare sunt la Capitolul V intitulat „Administraţie Publică”. La art. 122 se introduce un nou alineat în care se descrie rolul autorităţii regionale. „Consiliul regional şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor judeţene, în vederea realizării serviciilor publice de interes regional”, se arată la art. 122, alin. 2. La art. 123, alin. 4 textul constituţional afirmă că nu există „relaţii de subordonare” între consiliile regionale şi preşedinţii acestora. La ultimul alineat din articolul amintit se precizează că orice act administrativ emis de Consiliul Regional sau de către preşedintele acestui for poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ de prefect în cazul în acesta consideră că s-a comis o ilegalitate. „Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii”, se mai afirmă în textul articolului. Conform actualei legislaţii, atacul în contencios a unui act de către prefect atrage suspendarea de dreptul a acestuia până la judecarea cazului de către instanţă. O altă referire la regionalizare este la art. 138. „Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor, ale judeţelor şi ale regiunilor”, se arată la alin. 1 din art. 138.
Cel puţin patru articole din Constituţie trebuie schimbate pentru a se crea cadrul legal în procesul de regionalizare
Paşii pentru aprobarea Constituţiei
* referendumul pentru aprobarea legii fundamentale ar putea avea loc în luna octombrie
Proiectul de revizuire a Constituţiei a trecut de comisia parlamentară special constituită în acest scop, însă până la a fi supus aprobării cetăţenilor, prin referendum, acesta trebuie să treacă de Parlament şi să fie avizat, în cel puţin două rânduri, de Curtea Constituţională. Proiectul a fost transmis săptămâna trecută de către Crin Antonescu, preşedintele Senatului, grupurilor parlamentare pentru strângerea semnăturilor necesare înregistrării în procedura legislativă. Astfel, iniţiativa de revizuire trebuie să beneficieze de semnăturile a cel puţin o pătrime dintre parlamentari, respectiv 146 de semnături din cei 584 de aleşi aflaţi în mandat. Proiectul de revizuire va fi luat în discuţie mâine de Biroul Permanent al Senatului, pentru a-l înainta Consiliului Legislativ, care va trebui să-l analizeze şi să ofere un aviz în cinci zile, potrivit Mediafax.
Proiectul ajunge la CCR şi la Comisia de la Veneţia
Potrivit procedurilor specifice revizuirii, Curtea Constituţională este a doua instituţie care ia în discuţie proiectul de revizuire a Constituţiei. Spre sfârşitul acestei săptămâni reprezentanţii Comisiei de la Veneţia vor ajunge în România în 4-5 iulie pentru a discuta pe marginea revizuirii şi vor analiza prima formă a proiectului de modificare a legii fundamentale, înainte ca judecătorii CC să fi formulat un punct de vedere. Ulterior însă, răspunsul Curţii Constituţionale asupra proiectului de Constituţie se va întoarce în Comisia parlamentară de revizuire, pentru a fi operate eventualele modificări asupra textului iniţial propus pentru modificarea legii fundamentale. Această ultimă formă urmează a fi transmisă Comisiei de la Veneţia spre analiză, care va emite un proiect de opinie asupra textului de revizuire. Cu toate acestea, un răspuns oficial asupra revizuirii Constituţiei din România poate veni din partea Comisiei de la Veneţia abia în luna octombrie, când punctul de vedere al acestui for va fi votat în plenara Comisiei. Un alt punct important vizează votarea proiectului noii Constituţii în plenul celor două Camere ale Parlamentului, în primă instanţă la Senat şi apoi la Camera Deputaţilor, unde trebuie să întrunească votul favorabil a minimum două treimi din numărul parlamentarilor. Abia după finalizarea întregii proceduri proiectul de revizuire a Constituţiei este supus referendumului de aprobare.
După aprobarea unei noi legi fundamentale, Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul regionalizării astfel încât actul normativ să fie aprobat prin procedură rapidă, iar bazele funcţionării noilor regiuni să fie puse încă din luna decembrie 2013
Dragnea: „Banii vor fi împărţiţi echitabil în toate regiunile”
* ministrul Dezvoltării susţine că transferul de competenţe către regiuni va fi însoţit şi de resursele financiare aferente
Reforma administrativă va asigura o repartiţie echitabilă a resurselor de dezvoltare pe întreg teritoriul ţării. Cel puţin aşa a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea în cadrul unei dezbateri care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Cluj. Ministrul Dezvoltării a precizat că motivul principal care stă la baza reformei de regionalizare-descentralizare este asigurarea unei dezvoltări echilibrate, care să reducă decalajele dintre zonele sărace şi cele prospere. „Printre obiectivele procesului de regionalizare-descentralizare se numără asigurarea unui standard minim de trai decent în toate localităţile din România, descentralizarea competenţelor administrative de interes local, judeţean şi regional, concomitent cu asigurarea resurselor financiare pentru exercitarea acestor competenţe”, a spus Dragnea. Potrivit acestuia, prin regionalizare va fi simplificat sistemul administrativ şi va fi redusă birocraţia, iar pe de altă parte va creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene.
Dragnea demontează „miturile” regionalizării
Ministrul Dezvoltării a spus că principalele temeri şi false concepţii sunt legate de creşterea birocraţiei, instabilitate legislativă, creşterea distanţelor administrative, disoluţia statului unitar şi costul ridicat al reformei. Printre altele, Liviu Dragnea a subliniat că, de fapt, va fi mai puţină birocraţie, pentru că va fi redus aparatul administrativ şi vor fi simplificate procedurile. El a spus că va avea loc un transfer al competenţelor administrative la nivelul cel mai apropiat de cetăţean, iar în acest fel niciun cetăţean nu va trebui să meargă mai departe pentru rezolvarea problemelor sale administrative. De asemenea, distanţele se vor scurta pe măsură ce se vor transfera competenţele la nivel regional, judeţean şi local. Liviu Dragnea a mai spus că nu se descentralizează statul unitar român, Parlamentul, instituţiile fundamentale ale statului precum armata, justiţia, serviciile de informaţii, poliţia, jandarmeria, instituţiile responsabile de politica externă. De asemenea, potrivit acestuia vor fi reduse distanţele administrative şi vor fi reduse costurile administrative.
„Reforma administrativă nu va crea nicio instabilitate deoarece regionalizarea presupune o reformă graduală, în două etape: 2013-2014 şi 2014-2016” - vicepremierul Liviu Dragnea
Opoziţia nu vrea aprobarea rapidă a regionalizării
* senatorul FC Mihai Răzvan Ungureanu compară aprobarea legii regionalizării prin angajarea răspunderii Guvernului cu o lovitură de stat
Preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu a susţinut, sâmbătă, că nu principiul regionalizării este problema, ci modul în care decurge acest proces demarat de Guvernul USL, pe care îl consideră „capabil să sacrifice o ţară întreagă” pentru propriile interese. În opinia sa, actualul guvern nu este pregătit pentru acest proces ce va avea consecinţe pe termen foarte lung, neexistând studii de impact, nicio întemeiere argumentată şi nici resursele financiare necesare. În al doilea rând, a susţinut Ungureanu, acest proces este „profund politizat” de către USL. „Este o utopie să credem că pachetul legislativ referitor la regionalizare ar fi bine făcut, oportun, util cetăţenilor României şi că ar garanta prosperitate şi stabilitate economică. Este de fapt o mare manipulare politică pusă în scenă de USL, dar în principal de partidul stat PSD. În acelaşi timp, este şi o dovadă de inconştienţă politică, în condiţiile în care efectele regionalizării vor fi enorme la scară economică, socială, demografică şi culturală”, a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu. Potrivit acestuia, marele beneficiar al regionalizării va fi PSD şi clientela sa politică. „În disperarea de a hrăni atâtea guri flămânde cât are PSD, USL e pregătit să sacrifice o ţară întreagă. Deviza USL este: după noi potopul! Asumarea răspunderii, în cazul în care ea se va întâmpla, va reprezenta adevărata lovitură de stat dată viitorului României”, a susţinut liderul Forţei Civice.
Pagină realizată de Alex Andrei
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau