Poveşti din stepa kazahă spuse la Iaşi

Arhitectura, monumentele istorice şi zâmbetul ieşenilor au fost primele lucruri pe care Kadisha Nurgali, un profesor universitar din Kazahstan, le-a aşezat în cufărul cu amintiri pe care îl va deschide la revenire în ţara ei * sosit la Iaşi ca preşedinte al juriului Olimpiadei Internaţionale de Promovare a Limbii şi Culturii Ruse, oaspetele a vorbit cu drag despre tradiţiile poporului kazah, dar şi despre modernismul din capitala ţării, Astana, care în acest an va găzdui Expoziţia Mondială

Aproape 4.000 de kilometri despart Astana, capitala Kazahstanului, de Iaşi. şi tot atâţia a străbătut Kadisha Nurgali, şefa Catedrei de Filologie Rusă a Universităţii Naţionale Euroasiatice „Lev Gumilyov”, până în capitala Moldovei, care i s-a dezvăluit într-un mod în care nu se aştepta. Obişnuită cu vânturile stepei şi temperaturile scăzute ce lasă cu greu loc naturii să se arate în toată splendoarea ei, oaspetele s-a bucurat enorm să găsească un oraş plin de căldură şi de iubire oferite de oameni pe care nu i-a cunoscut, dar pe care i-a simţit imediat că i-ar putea fi oricând prieteni.

Prof. univ. dr. Kadisha Nurgali a sosit pentru prima oară la Iaşi şi a recunoscut că a fost copleşită. A onorat invitaţia de a fi preşedintele juriului Olimpiadei Internaţionale de Promovare a Limbii şi Culturii Ruse, organizată de către Catedra de Slavistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Competiţia, aflată la a patra ediţie, îşi doreşte să promoveze limba rusă şi a adus alături peste 70 de elevi şi studenţi din Kazahstan, Georgia, Ungaria şi Republica Moldova. „Olimpiada noastră are anumite o alură aparte. Nu este un concurs care verifică toate cunoştinţele acumulate până la cel mai înalt nivel, ci unul de popularizare a limbii şi culturii ruse, tradiţiile acestui popor. Avem înscrişi şi elevi, şi studenţi. Avem o probă scrisă şi o altă orală, iar în anii trecuţi au fost şi copii care au recitat din versurile lui Esenin”, am aflat de la conf. univ. dr. Ludmila Bejenaru, unul dintre organizatorii olimpiadei. „Scriitorul acestui an este Puşkin, 2017 fiind anul dedicat acestui minunat creator de opere extraordinare”, a continuat Kadisha Nurgali.

„Iaşul are bijuterii arhitectonice superbe”

Până la întâlnirea cu tinerii pasionaţi de limba şi literatura rusă, oaspetele a făcut cunoştinţă cu Iaşul, care a impresionat-o enorm, despre care a spus că este un oraş altfel. „Aici totul este diferit – arhitectura, clădirile, magazinele, oamenii. Am aflat că Iaşul are peste 100 de biserici şi am fost impresionată de cât de bine îngrijite sunt, dar şi de faptul că unele sunt chiar în centrul localităţii. Am văzut că multe sunt în patrimoniul UNESCO, ceea ce le contestă valoarea. Iaşul are bijuterii arhitectonice superbe. Am văzut monumente din secolele XIV, XVI, XVIII, clădiri foarte vechi de care noi nu avem în Kazahstan. La noi sunt monumente abia din secolul XVIII. Astana, capitala ţării, este un oraş foarte frumos, construit în stil modernist şi foarte tânăr. Are doar 18 ani”, a zâmbit Kadisha Nurgali, iar din spusele ei se simţea clar admiraţia faţă de istoria locului unde a venit ca oaspete, istorie ce ar putea fi un element important în promovarea internaţională a Iaşului.

Atentă la oameni şi la psihologia lor, Kadisha Nurgali, ea însăşi un om foarte deschis şi pozitiv, a fost încântată să vadă la Iaşi oameni zâmbitori. „Mi-a plăcut să-i văd plimbându-se în zilele calde de care am avut noroc. La noi, în Kazahstan, sunt temperaturi foarte scăzute. Pentru mine este o obişnuinţă, dar pentru cei care ne vin în vizită nu este foarte confortabil”, a râs profesorul din Astana, convins totuşi că şi frigul are lucrurile lui bune: „Dacă este ger, oamenii sunt mai sănătoşi şi mai căliţi şi nouă chiar ne place să ne pişte de obraz”.

Turgheniev, Lermontov şi Eminescu

Prof. univ. dr. Kadisha Nurgali (specialist de literatură kazahă şi literatură rusă) şi-a dorit mereu să fie cadru didactic. I-a plăcut limba şi literatura rusă, reţinea cu uşurinţă textele literare. În Kazahstan sunt trei limbi de comunicare – kazaha, rusa şi engleza. Se învaţă în şcoală, în instituţiile de învăţământ superior, toate trei în paralel. „Eu am învăţat şi în şcoala Specială de Engleză, şi în cea rusă. Este mult mai uşor să cucereşti alte spaţii când cunoşti mai multe limbi. Vorbim nu doar de interculturalitate, ci şi de prietenie şi asta le spun mereu studenţilor mei, care sunt nişte tineri grozavi. Aşa am reuşit să avem colaborări cu multe universităţi din multe ţări”, am aflat de la oaspetele din Kazahstan. Ca profesor de literatură comparată are multe preferinţe printre scriitori, dar în suflet i-au rămas Valentin Rasputin, Turgheniev şi Lermontov: „şi Eminescu îmi place, dar şi Alexandru Dima, de pe al cărui manual le predau elevilor mei (unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în literatură comparată la nivel internaţional – n.r.)”.

Istorii de pe Drumul Mătăsii

Şi pentru că literatura este un vehicul perfect de comunicare, scriitorii reuşind să ne atingă mereu sufletul, Kadishei Nurgali i-a fost uşor să-şi facă prieteni în toate ţările unde a avut proiecte. Peste tot a vorbit cu drag despre poporul ei şi spune cu mândrie că poartă Kazastanul în suflet, că s-a născut kazahă. şi dacă vreţi să înţelegeţi mai bine acest sentiment puteţi parcurge invers drumul către Astana, iar la finalul celor 4.000 de kilometri vă va aştepta o ţară fantastică. Nu trebuie să rataţi Drumul Mătăsii, spre exemplu, care este un simbol al Kazahstanului. „În primul rând, pentru noi înseamnă istorie, care ne duce cu gândul la tradiţie, arheologie, literatură pentru că toate artele vorbesc despre acest Drum al Mătăsii. Este şi o atracţie turistică prin faptul că uneşte mai multe ţări din Asia. Fiecare kazah l-a străbătut măcar o dată la modul fizic fiindcă sunt convinsă că spiritual l-a traversat de mai multe ori”, crede Kadisha Nurgali, care a scris mult despre acest simbol.

Oaspeţii care ajung în stepa kazahă nu ar trebui să rateze bunătăţile bucătăriei tradiţionale. La loc de cinste este calul, a cărui carne, considerată a fi „nobilă pentru că animalul este hrănit doar cu fân şi bea doar apă curată”, nu este doar delicioasă, ci şi tămăduitoare, la fel ca şi laptele de iapă. ,„Bolnavii de TBC sau cei cu afecţiuni reumatismale, spre exemplu, au mari şanse de vindecare dacă îşi alcătuiesc o dietă cu astfel de produse”, am aflat de la Kadisha Nurgali. Când vorbeşte despre ţara ei, ochii îi capătă o strălucire aparte şi aproape că îţi ţii răsuflarea aşteptând detalii. Profesorul de literatură comparată te poartă şi prin istoria statului, şi prin capitala veche, Alma Ata, cunoscută ca şi capitala de sud, despre care spune că este „mai înverzită”, acolo clima fiind mai caldă, şi în capitala de nord, Astana.

Vorbeşte cu drag de tradiţii, despre cultură, dar şi despre familia ei, soţul ei, regretatul profesor emerit Rîmgali Nurgali fiind cel care a scris prima şi până acum singura „Enciclopedie Kazahă”. Apropo, ştiaţi că mărul provine din Kazahstan, cel mai cunoscut soi fiind Apor, originar din Alma Ata, vechea capitală? Dar că avem şi legături comune cu bucătăria, kazahii având şi ei potroacele lor, „charta”, salamul de cal, „kazî”, turte, „shelpek” şi gogoşi, „baursak”? Cel mai popular fel de mâncare este „beshbarmak”, un amestec de carne şi paste, un fel de „lasagna”, după cum ne-a explicat Kadisha Nurgali. Se foloseşte carnea doar de la patru animale - cămilă, vită, miel şi cal, ultima fiind ingredientul principal al reţetei kazahe. Cu astfel de bunătăţi te poţi răsfaţa din plin mai ales dacă ajungi la sărbători, cum ar fi Anul Nou, care în Kazahstan este celebrat la echinocţiul de primăvară, pe 21 martie, „când reînvie natura”. Un alt element foarte important al culturii este iurta, despre care Kadisha Nurgali spune că încă se mai foloseşte pentru că „vara este răcoroasă, iar iarna foarte călduroasă”.

100 de ţări sunt aşteptate la Expoziţia Mondială

În Kazahstan, elementele tradiţionale se îmbină armonios cu cele moderne, amănunt care poate fi văzut şi din modul de amenajare a spaţiilor care vor găzdui, în toamnă, Expoziţia Mondială. Pentru acest eveniment, în Astana s-a construit foarte mult în ultimii ani, dar cu siguranţă eforturile merită. La eveniment sunt aşteptate pentru 100 de ţări, ale căror standuri pot fi vizitate între 10 iunie şi 10 septembrie.

„S-a muncit mult, dar va merita. Turiştilor le va plăcea Astana şi Kazahstanul, dacă vor dori să îl viziteze. Mereu cunoşti cel mai bine un popor la el acasă, iar noi suntem primitori, la fel ca şi oamenii pe care i-am întâlnit la Iaşi”, a zâmbit Kadisha Nurgali, iar surâsul ei era sporit de dragostea pentru stepa kazahă, ale cărei poveşti le-am aflat într-o zi de primăvară în oraşul care a dat prima universitate din România.

Maura ANGHEL

 

40.000

Acesta este numărul românilor care trăiesc în Kazahstan.

 

Kazahstanul este cel mai important partener al României din Asia Centrală. Ţara ocupă locul al nouălea la nivel mondial după mărimea suprafeţei, 2.727.300 kilometri pătraţi.