La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct

 * bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă una dintre principalele provocări pentru sănătatea publică globală, iar România nu face excepție * în ultimii ani, incidența bolilor cardiovasculare a crescut considerabil, ocupând o poziție alarmantă în topul țărilor din Uniunea Europeană din acest punct de vedere * mai mult, bolile cardiovasculare constituie principala cauză de mortalitate atât la nivel național, cât și internațional, impactând în mod direct speranța de viață și calitatea vieții

România se află printre țările cu cele mai mari rate de mortalitate cauzată de bolile cardiovasculare în Uniunea Europeană. Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății și Eurostat, aproximativ 60% din decesele din România sunt atribuite bolilor cardiovasculare, ceea ce plasează țara noastră pe locuri fruntașe în acest clasament negativ.

Un factor cheie care contribuie la această situație este stilul de viață nesănătos, caracterizat de o dietă bogată în grăsimi saturate, consum ridicat de sare și zahăr, fumatul, și un nivel scăzut de activitate fizică. De asemenea, accesul limitat la servicii de sănătate preventivă și diagnosticare timpurie exacerbează problema. În comparație cu alte țări din UE, România are un număr redus de campanii eficiente de prevenție și educare, ceea ce face ca multe cazuri de boli cardiovasculare să fie descoperite târziu, când tratamentele disponibile sunt mai puțin eficiente.

40 la sută dintre români au hipertensiune arterială

Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, accidentele vasculare cerebrale (AVC), hipertensiunea arterială și aritmiile. În România, aceste boli ocupă prima poziție în topul cauzelor de mortalitate, devansând cancerul și alte afecțiuni cronice.

Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății, numărul pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare a crescut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani. Această creștere este explicată, în parte, de îmbătrânirea populației, dar și de creșterea incidenței factorilor de risc menționați anterior. Un alt aspect alarmant este că mulți pacienți suferă de mai multe afecțiuni simultan (comorbidități), ceea ce complică tratamentul și sporește riscul de deces prematur.

România ocupă unul dintre primele locuri în Europa și în ceea ce privește incidența hipertensiunii arteriale, o condiție care afectează aproximativ 40% din populația adultă. Hipertensiunea este cunoscută ca fiind un „ucigaș tăcut”, deoarece mulți oameni nu prezintă simptome evidente până când nu se confruntă cu complicații severe, precum infarctul sau AVC-ul.

Iași, o imagine locală a provocărilor cardiovasculare

Iașul, unul dintre centrele medicale importante ale României, reflectă în mare parte aceleași tendințe la nivel național. Spitalele, inclusiv Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de pacienți care suferă de afecțiuni cardiovasculare. Medicii semnalează o creștere a cazurilor severe care necesită intervenții complexe, cum ar fi angioplastia coronariană sau intervențiile chirurgicale pe cord deschis. De asemenea, studiile locale arată că multe dintre cazurile de infarct miocardic și AVC sunt legate de întârzieri în prezentarea pacienților la medic, din cauza lipsei de educație medicală și a fricii de diagnostic. Această problemă este agravată de deficiențele infrastructurii medicale din regiune și de accesul limitat la consultații de specialitate, în special în mediul rural din jurul Iașului. Datele arată că la fiecare 30 de minute, un român moare de infarct, o statistică șocantă care subliniază gravitatea acestei probleme. Aceste cifre, deși tulburătoare, aduc în prim-plan nevoia urgentă de conștientizare a riscurilor și de adoptare a măsurilor preventive pentru reducerea incidenței bolilor cardiovasculare.

Unul dintre cele mai promițătoare proiecte în domeniul sănătății din zona Moldovei este construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) Iași, cunoscut și sub denumirea de Institutul Regional al Inimii. Recent, acest proiect ambițios a primit undă verde din partea Ministerului Sănătății, fiind inclus în Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, un pas decisiv spre realizarea lui. Institutul va fi construit în comuna Miroslava, se va întinde pe o suprafață de 120.000 de metri pătrați și va fi cel mai modern centru de profil din România.

Va avea 28 de secții și departamente, dintre care 7 vor fi unicat în România, acoperind astfel nevoi medicale care nu sunt încă deservite la nivel național. De asemenea, va fi un centru integrat modern, capabil să răspundă necesităților pacienților din întreaga regiune a Moldovei.

În prezent, regiunea de est a României se confruntă cu o lipsă acută de spațiu și resurse medicale dedicate bolilor cardiovasculare. Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Iași, care funcționează în prezent, este amplasat pe două etaje dintr-un imobil care găzduiește și alte unități medicale, precum Spitalul „Dr.C.I. Parhon”, Centrul de Transplant Renal și Centrul de Dializă. Cu o capacitate de doar 130 de paturi, institutul deservește o populație uriașă, ceea ce înseamnă că fiecare pat este destinat pentru aproximativ 42.370 locuitori, comparativ cu 13.902 locuitori/pat în alte spitale similare din țară.

Datorită adresabilității foarte mari, personalul medical și echipamentele sunt suprasolicitate, iar intervențiile chirurgicale sunt realizate într-o singură sală de operații, ceea ce creează un mediu extrem de aglomerat și ineficient. Această situație a culminat cu un incendiu în sala de operații, în urmă cu câțiva ani, din cauza uzurii echipamentelor și a condițiilor precare de funcționare.

Clara DIMA

 

Dezechilibrele generațiilor moderne

Bolile cardiovasculare nu apar peste noapte. Ele se dezvoltă în urma unor dezechilibre complexe, generate de mai mulți factori care afectează întregul organism. În generațiile noastre, dezechilibrele multifactoriale care contribuie la apariția bolilor cardiovasculare sunt întâlnite în trei domenii principale. Primul este cel nutrițional. Dieta nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare, este unul dintre cei mai mari dușmani ai inimii. Alimentele procesate și stilul de viață modern favorizează obezitatea și diabetul, factori majori de risc. Al doilea este psihosocial. Stresul cronic și presiunea psihologică afectează nu doar sănătatea mentală, dar și sistemul cardiovascular. Nivelul ridicat de cortizol, eliberat în timpul episoadelor de stres, contribuie la deteriorarea vaselor de sânge și la creșterea tensiunii arteriale. Pe locul al treilea este facoturl motric. Sedentarismul este o problemă majoră în societatea actuală. Lipsa activității fizice afectează musculatura, metabolismul și circulația sângelui, ceea ce, în timp, duce la disfuncții cardiovasculare.