Cum a fost jufuit statul român cu metoda FENECHIU

 Un caz asemănător cu „Transformatorul”, în care Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, a fost la Electrica Cluj. Foști șefi au fost implicați în achiziția publică a unor întrerupătoare contrafăcute Siemens.

 

 În acest dosar se arată că în perioada 2002-2004, „un grup infracţional iniţiat şi condus de inculpatul Croitoru Vasile, în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse contrafăcute la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) şi S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrică S.A., în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale”.
Planul presupunea vânzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtând fraudulos marca „Siemens”, către sucursale şi filiale ale Electrica S.A., la preţuri supraevaluate.
Concret, în perioada septembrie – octombrie 2003, Ruga Gabriel Michael, în calitate de director general al S.C. FDFEE TRANSILVANIA NORD, a primit de la Vasile Croitoru, 550.000 de lei pentru ca instituţia publică să achiziţioneze produse electrice.
„ În acelaşi scop, inculpatul Morar Petru (şeful serviciului aprovizionare în cadrul SISEE TRANSILVANIA NORD), a pretins şi primit de la inculpatul Croitoru Vasile, prin intermediul fiicei sale, Carabă Oana Mihaela şi a Fundaţiei Creştine de Ajutorare Cluj, mobilier, aparatură IT şi suma de 8.000 de lei”, mai arată procurorii.
Produsele au fost livrate de S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. Timişoara, firma controlată de inculpatul Croitoru Vasile.
„Inculpaţii Ruga Gabriel Michael, Morar Petru (cu ajutorul inculpatei Carabă Oana Mihaela), Ruga Gabriel Traian, Croitoru Vasile, Croitoru Costel şi Osman Dumitru, cu ajutorul inculpatului Neacşu Petre, au disimulat adevărată natură şi provenienţă a sumelor pretinse şi date cu titlu de mită, prin intermediul unor operaţiuni bancare, conturi fictive, acte bancare false şi contracte fictive (de sponsorizare, consultanţă sau împrumut)”, mai arată procurorii.

Dosarul Romsilva
Ion Dumitru, cel care a fost stăpân peste păduri și deputat PSD, a primit 3 ani cu suspendare într-un dosar de achiziții dubioase. De data aceasta, achiziţiile au fost făcute din aşa-zisele „fonduri proprii” ale Romsilva, rezultate, de fapt, din vânzarea cotelor de masă lemnoasă la nivel naţional. Concret, Romsilva administrează 65,6% din fondul forestier existent în România. Anual, sunt tăiaţi copacii uscaţi, îmbătrâniţi, marcarea acestora făcându-se după anumite criterii de specialitate.

Lemnul este vândut şi alimentează Romsilva cu „fonduri proprii”. Copacii, pădurile, sunt însă o avuţie naţională, fac parte din patrimoniul public, vânzarea lemnului aducând venituri la buget, la fel cum administraţiile financiare locale obţin venituri din taxa pe maşină. Indiferent de sursă, banii urmează un traseu vertical, ajungând la Ministerul Finanţelor, iar ministrul Gheorghe Pogea nu-i poate considera „fondurile sale proprii” pe care să le cheltuiască după bunul plac.

În 2004, Dumitru Ion, director general al Romsilva, a interpretat regulamentul de funcţionare al regiei sale în felul următor: am venituri din vânzarea lemnului, sunt fonduri proprii, sunt un agent economic liber să înoate în economia de piaţă după regulile cererii şi ofertei. Argumentele sunt parafrazate din argumentaţia apărării în dosarul judecat de Înalta Curte.
Concluzia cazului: Romsilva putea face ce vrea cu banii rezultaţi din tăierea copacilor din pădurile României. Este primul dosar de corupţie la nivel înalt în care o instanţă admite ca pe un fapt absolut firesc că banii publici pot fi cheltuiţi după bunul plac al unui reprezentant al statului.

2,5 milioane de euro furaţi

Licitaţiile derulate în perioada iunie-noiembrie 2004 au încălcat zeci de prevederi ale Legii achiziţiilor publice, caietele de sarcini şi criteriile de adjudecare fiind deturnate grosolan în favoarea firmelor deţinute de un oarecare Alfred Florea. În urma expertizei solicitate de DNA s-a constatat un prejudiciu de 91 de miliarde de lei vechi, dintr-un total de 117 miliarde cheltuite pe achiziţii. Practic, preţurile au fost umflate atât de mult încât din cele aproximativ 3 milioane de euro scoase la bătaie de Romsilva, 2,5 milioane de euro au fost tocate pe adaosuri uriaşe.

Se redeschid alte dosare
Decizia de condamnare a lui Ion Dumitru redeschide alte două anchete alte procurorilor DNA. Seria achitărilor primite de fostul deputat PSD Ion Dumitru, director general al Romsilva în perioada 2003 - 2004, a fost întreruptă. Acesta a primit, ieri, trei ani de închisoare cu suspendare pentru achiziţionarea frauduloasă a unui tanc rusesc, transformat în buldozer cu macara. Decizia definitivă, în dosarul denumit Romsilva II, a fost luată în unanimitate de Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie.

Directorii, condamnaţi și ei

Dumitru a fost găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice. Alţi doi foşti directori din Romsilva, Elena Dumitru şi Bunea Dumitru, precum şi afaceristul Florin Bogdan Stanciu au fost condamnaţi la trei ani cu suspendare. Cei patru acuzaţi urmează să plătească prejudiciul de aproximativ 800.000 de lei adus Romsilva prin această achiziţie ilegală. Decizia de condamnare a venit după ce, iniţial, un complet de trei judecători i-a achitat în acest dosar pe şefii Romsilva.

Procurorii au explicat că, în 2004, Dumitru a acceptat discutarea în Consiliul de Administraţie al Romsilva a unei propuneri de achizi ţionare prin licitaţie a unui buldozer. Propunerea fusese întocmită de directorii regiei, cu acordul său. Firma care deţinea în realitate utilajul, Eufrat SRL, făcuse o ofertă de vânzare regiei Romsilva. Tancul a fost achi ziţionat cu un adaos de 1.744%. El a fost vopsit şi nu a fost folosit niciodată. Utilajul era un vehicul de tip militar construit pe un şasiu de tanc tip T 34, care avea în faţă montată o lamă în „V”, iar în spate un braţ dotat la capăt cu gheare.

Adaos record: 20.000%

Dumitru a ajuns celebru după o achitare definitivă de răsunet, dată de Curtea Supremă, în dosarul Romsilva I. În acest proces s-a înregistrat recordul mondial în materie de adaos comercial în licitaţii trucate: 20.000 %. Cartuşele, pistoalele, cravatele, acele de cravată, costumele de vânătoare şi multe alte bunuri-achiziţionate la preţuri halucinante şi fără respectarea legilor privind achiziţiile publice-au fost „justificate” de Dumitru într-o manieră uluitoare. El a explicat judecătorilor că Romsilva avea nevoie de costume, chiar dacă adaosul comercial era de peste 1.000 la sută, pentru „diferenţierea ierarhică, inclusiv prin vestimentaţie”.

Dumitru a scăpat de dosare susţinând că Romsilva putea face ce dorea cu banii, întrucât nu foloseşte fonduri publice pentru că nu primeşte nimic de la buget, ci se autofinanţează, iar Romsilva chiar avea profit.

Romsilva III şi IV

Această condamnare reactivează alte două anchete de la DNA. Este vorba de dosarul Romsilva III, în care este cercetat fostul deputat PSD, Mugurel Surupăceanu. Firma Eufrat, care a vândut tancul, era administrată de mama fostului parlamentar. În dosarul Romsilva IV este cercetat afaceristul Alfred Florea, patronul magazinelor Hunter VIP, care a vândut pădurarilor arme şi muniţie cu un super- adaos comercial.

Boier din salariu de la stat

Ion Dumitru deţine o avere impresionantă, deşi a lucrat toată viaţa numai în sistemul bugetar, la Facultatea de Silvicultură, sau ca director Romsilva în Dâmboviţa şi, apoi, la nivel naţional. El a fost deputat de Dâmboviţa timp de opt ani, în perioada 2004-2012. Deţine un adevărat imperiu imobiliar în Dâmboviţa: aproximatix 50 de hectare de teren arabil, 20 de hectare de pădure, mai multe terenuri intravilane care însumate dau circa şase hectare.

Alte imobile: trei case de locuit sau vacanţe (Târgovişte, Cândeşti, Tătărani), apartament şi garsonieră (Târgovişte), hale de 8.450 de metri pătraţi (Nucet) şi magazie (Cândeşti). După ce DNA a început ancheta în dosarele Romsilva, Dumitru a donat fiului său o casă în Târgovişte şi două apartamente în Bucureşti şi în Braşov.

 Sursa: EVZ