Egiptul, în criză politică la doi ani după înlăturarea lui Hosni Mubarak

Criza care a divizat Egiptul demonstrează că o ţară unde diferiţii actori ai puterii sau din diferitele sectoare ale societăţii nu reuşesc să ajungă la un echilibru, la aproape doi ani de la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak în februarie 2011.

Islamiştii aflaţi la putere şi opozanţii liberali sau laici, militarii, magistraţii, etc. sunt implicaţi în lupte pentru putere sau pentru influenţă complexe, în care se joacă viitorul celei mai populate ţări din lumea arabă, cu 83 de milioane de locuitori.

Care sunt prerogativele preşedintelui Morsi?

Prerogativele sale sunt aproape nelimitate. Morsi dispune de putere executivă, precum şi legislativă, datorită dizolvării în iunie a Adunării (parlamentul). Decretul său din 22 noiembrie a scos decizile sale de sub controlul judiciar. Morsi subliniază că aceste prerogative excepţionale vor înceta odată cu adoptarea noii Constituţii. Această criză i-a determinat pe unii să considere că preşedintele ales din rândurile Fraţilor Musulmani a mers prea departe în dorinţa de a-şi consolida puterea.

"Eroarea de calcul a lui Morsi" a fost aceea de a crede că victoria în alegeri "i-a dat lui şi partidului său mandatul de a guverna ţara fără să-i pese prea mult de cei care nu sunt de acord cu el", apreciază specialistul în situaţia din Egipt, Steven Cook, în revista americană Foreign Affairs.

Care sunt aspectele legate de referendumul constituţional?

Noua Constituţie va permite instaurarea unui sistem de putere mixt, jumătate prezidenţial, jumătate parlamentar, întocmai ca într-o democraţie modernă, potrivit susţinătorilor. Adversarii denunţă slabele prevederi cu privire la drepturile omului (femeilor, liberţăţii de expresie, religiei), lăsând deschisă posibilitatea deviaţiilor şi monopolizării puterii de către Morsi şi prietenii săi. Anumite articole pot deschide cale unei extinderi a legii islamice şi pot provoca retragerea bisericilor creştine din comisia constituantă. Referendumul va avea loc la 15 decembrie.

Opoziţia are greutate?

Foarte fragmentată, opoziţia liberală şi stânga egipteană reuşesc cu greu să îşi facă auzită vocea după alegerea lui Morsi. Criza le-a dat ocazia să facă un front comun. În acest context ia formă un trio format din Mohammed ElBaradei, laureatul Premiului Nobel pentru Pace şi fost director al agenţiei nucleare la ONU, Amr Moussa, fostul şef al Ligii Arabe, şi Hamdeen Sabahi, lider al stângii naţionaliste şi fost candidat la alegerile prezidenţiale.

Poate interveni armata?

Aflată la putere în perioada dintre destituirea lui Mubarak din februarie 2011 şi învestitura lui Morsi în iunie, armata rămâne în prezent foarte discretă. Pensionarea obligatorie a şefului armatei, mareşalul Mohamed Hussein Tantawi la data de 12 august a reprezentat o înclinare a puterii înspre preşedinte. Deţinătoare a unui uriaş patrimoniu economic şi beneficiind de numeroase avantaje, este puţin probabil ca armata să nu fie interesată de această criză în cazul în care se va agrava. Armata s-a pus în mişcare joi, somând manifestanţii să evacueze perimetrele din proximitatea clădirii preşedinţiei, unde a detaşat tancuri, asigurând că nu va folosi forţa împotriva manifestanţilor.

Pot judecătorii să îi ţină piept lui Morsi?

Magistratura este foarte nemulţumită de decizia lui Morsi de a o priva de rolul ei de echilibrare a puterii, însă rămâne divizată. O mare parte a judecătorilor se află în grevă, dar este greu de prevăzut care vor fi urmările acestei mişcări. O mare parte a ierarhiei judiciare a fost numită sub vechiul regim, dar numeroşi "mici judecători" l-au pus pe Hosni Mubarak în dificultate.

Care este rolul foştilor susţinători ai lui Hosni Mubarak?

Foştii susţinători nu au ieşit în atenţia publică în contextul crizei actuale, însă este foarte posibil să se fi bucurat de dificultăţile cu care se confruntă Morsi. În tot acest timp, susţinătorii preşedintelui Morsi nu au încetat să condamne "relicvele", nume peiorativ pentru oficialii din era Mubarak, pentru problemele din prezent. Mulţi apreciază că este vorba şi de o încercare de a discredita opoziţia asimilând-o cu fostul regim.

Şi-a pierdut Morsi aura internaţională?

Lăudat în utima lună pentru reuşita în negocierile dintre Hamas şi Israel în vederea încheierii armistiţiului din Fâşia Gaza, Morsi se găseşte azi asaltat de declaraţii de îngrijorare îndeosebi din partea americanilor şi europenilor, care cer păstrarea demersurilor Egiptului pe un traseu democratic şi evitarea oricăror violenţe.

 

 

http://www.mediafax.ro