Liderii UE se întâlnesc pentru ultimul summit al anului, care nu se anunţă a fi unul spectaculos

Liderii europeni vor căuta să ajungă la un acord asupra aprofundării uniunii monetare europene într-un summit de două zile care începe joi, dar diplomaţii susţin că acesta nu va fi un eveniment epocal, relatează EurActiv.

Draftul de concluzii obţinut de EurActiv precizează că munca preparatorie depusă de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, împreună cu preşedinţii Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi reprezentanţii Eurogrupului a fost 'utilă'. Textul menţionează însă că există chestiuni care 'vor necesita mai mult timp şi vor presupune consultări aprofundate cu statele membre'. Astfel, liderii UE 'vor discuta aceste chestiuni după alegerea unui nou Parlament European şi numirea unei noi Comisii'.

Alegerile europene sunt programate pentru mai 2014 şi 'unele dintre chestiunile în discuţie ar putea implica modificări ale tratatelor', mai precizează documentul, reflectând ezitarea statelor UE în a redeschide marile dezbateri instituţionale.

Aşa cum afirmă un diplomat citat de site, se aşteaptă un progres real în privinţa uniunii bancare, precum se subliniază într-un document făcut public recent de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. 'Cele mai importante elemente din raportul Van Rompuy sunt cele care se pot realiza înainte de alegerile europene', a declarat diplomatul, referindu-se la mecanismul unic de supraveghere bancară.

Miniştrii de finanţe ai statelor UE au ajuns joi dimineaţă, după o reuniune maraton, la un acord asupra unui mecanism de bază pentru o autoritate unică de supraveghere pentru băncile din zona euro, un prim pas cheie pentru realizarea unei uniuni bancare. Alte propuneri care ar necesita modificări ale tratatelor UE - cum ar fi mutualizarea datoriei sau înfiinţarea unei trezorerii europene - ar urma să fie amânate după alegerile europene şi formarea unei noi Comisii, în 2015.

Diplomatul citat apreciază că nu ar fi normal ca executivul şi parlamentul la final de mandat să adopte astfel de reglementări pentru succesorii lor. De asemenea, se preconizează că unele forţe antieuropene s-ar putea folosi de anumite aspecte controversate în campania electorală, perturbând alegerile europene.

Conform unor surse diplomatice, două dintre ideile din documentul Van Rompuy ar suscita opinii profund divizate. Prima este cea referitoare la 'aranjamentele de natură contractuală' între ţările din zona euro şi instituţiile UE de a aplica reforme structurale, precum reforma pieţei muncii şi a pensiilor. Austria, de exemplu, este puternic preocupată că o astfel de prevedere ar putea impune schimbarea sistemului său de pensii, în timp ce Belgia este sensibilă la eventualitatea modificării sistemului său de indexare a salariilor.

'Acesta ar putea fi un instrument pentru a impune reforme structurale pe care statele nu le doresc', a afirmat un diplomat citat de EurActiv.

A doua idee este cea a 'capacităţii fiscale' sau de buget al zonei euro. În această privinţă ţările din zona euro sunt divizate, întrucât unele dintre ele, cu Franţa în prim-plan, o percep ca pe un prim pas către emiterea de eurobonduri pentru reducerea costurilor de creditare ale economiilor cu probleme. Pentru alte state, 'capacitatea fiscală' este mai degrabă o oportunitate de a crea probleme pentru bugetul 2014-2020, asupra căruia liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord luna trecută.

Summitul va aduce acorduri asupra unor măsuri pe termen scurt, dintre care unele au fost deja adoptate în formă legislativă, precum implementarea aşa-numitului 'pachet de şase' măsuri asupra supravegherii macroeconomice, adoptarea reglementărilor privind guvernanţa economică şi introducerea mecanismului unic de supraveghere bancară, asupra căruia au convenit miniştrii de finanţe ai UE în cursul nopţii. În plus, ar urma să fie avizată o directivă privind realizarea unei scheme de garantare a depozitelor bancare.

Nu în ultimul rând, susţin surse diplomatice, s-ar putea ajunge la un acord privind un cadru operaţional pentru o viitoare recapitalizare bancară.

Până atunci însă, scrie France Presse, miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc în cursul dimineţii în a 'n'-a reuniune dedicată Greciei. Ei ar urma să ia, într-un final, decizia deblocării a peste 34 de miliarde de euro pentru ţara bolnavă a Europei, a cărei vistierie este complet goală.

Suma este blocată de peste şase luni. Creditorii publici - UE, FMI şi BCE - au cerut mai întâi Atenei noi seturi de măsuri de austeritate, apoi au început să caute un mijloc de a reduce colosala datorie a Greciei. Aceştia au aşteptat apoi să afle primele rezultate a unei operaţiuni complexe de răscumpărare a unei părţi a acestei datorii, aparent reuşită. Problemele Greciei ar fi departe de a fi rezolvate, dar un prim pas decisiv ar fi realizat pentru a permite ţării puţină speranţă.

Un semnal de îngrijorare vine însă din Italia, notează AFP. Fostul şef al guvernului Silvio Berlusconi s-a lansat în cursa pentru revenirea la putere, iar apoi Mario Monti şi-a anunţat viitoarea demisie. Două lovituri de teatru care au provocat consternare şi îngrijorare în Europa, dar şi în tabăra lui Berlusconi.

Dacă fostul şef al guvernului se va deplasa la tradiţionalul summit al PPE, el va fi fără îndoială atracţia zilei. Prezenţa sa va arunca însă o umbră asupra summitului foştilor săi omologi, comentează agenţia.AGERPRES