31 decembrie, ziua când Ion Creangă a plecat să scrie povești în Cer. 135 de ani de la moarte

Scriitorul Ion Creangă, unul dintre marii clasici ai literaturii române şi un mare povestitor, a rămas în inimile cititorilor prin opera sa capitală "Amintiri din copilărie".

S-a născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, din judeţul Neamţ, potrivit volumului "Istoria Literaturii Române", Ed. Minerva, 1982.

În 1847 a început şcoala de pe lângă biserica din satul natal, în 1853 a fost înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, apoi, după dorinţa mamei a fost înscris la Şcoala Catihetică din Fălticeni unde a apărut sub numele de Ion Creangă. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, a plecat la Iaşi, unde a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola, iar în 1859 a fost hirotonit diacon. În 1864 a început să funcţioneze ca institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi.

 

 

 

Debutul literar al lui Ion Creangă a avut loc în 1875, în revista "Convorbiri literare", cu "Soacra cu trei nurori", după ce îl cunoscuse, în 1874, pe Mihai Eminescu, cel care care l-a introdus la Junimea. Aici a apărut, în scurt timp, şi "Capra cu trei iezi". Până în 1878, au fost publicate şi celelalte poveşti, citite toate în cenaclul Junimea, "unde autorul era gustat pentru anecdotele corosive, spuse 'pe uliţa mare'", arată volumul "Istoria Literaturii Române", Ed. Minerva, 1982. Tot în "Convorbiri literare" a apărut şi opera sa capitală "Amintiri din copilărie": primele două părţi în 1881, iar treia, în 1882. Partea a IV-a a "Amintirilor din copilărie", citită de Creangă în cercul literar al poetului N. Beldiceanu, din Iaşi, a fost tipărită postum, în 1892.

Ca pedagog, Ion Creangă a publicat, împreună cu alţi colegi, manuale pentru clasele primare între care: "Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară" (1868), "Învăţătoriul copiilor" (1871), "Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică" (1876).

 

 

 

Între 1883-1889, în aceeaşi perioadă cu Mihai Eminescu, Creangă s-a îmbolnăvit şi a început să scrie sporadic.

A murit la 31 decembrie 1889, la Iaşi. Post-mortem, la 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

 

 

 

La Iaşi se află bojdeuca scriitorului, primul muzeu memorial literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918. În această căsuţă a stat Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit şi nevoit să părăsească locuinţa din incinta Mănăstirii Golia, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârşitul vieţii. Toate ''Poveştile'' şi ''Amintirile din copilărie'' au fost scrise în căsuţa botezată de scriitor bojdeucă. În vara şi toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaş al lui Creangă. Muzeul adăposteşte expoziţia documentară referitoare la viaţa şi opera lui Creangă, biblioteca, precum şi amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea genialului povestitor.

 

 

 

Despre marele scriitor "Dicţionarul Scriitorilor Români" aminteşte că George Călinescu, în inegalabila monografie pe care i-o dedică, face din el un personaj, o legendă: "Adevărul e că un artist precum Creangă se iveşte o singură dată în istoria unui popor (...). Este fără îndoială genial (...). Opera sa este expresia uimitoare a bunului-simţ şi a unui suflet elementar, încremenit în formule neschimbătoare, eterne".