Topul celor mai controversate momente politice ale anului (Foto)

* numirea lui Fenechiu ca ministru, eşecul lui Surdu în alegeri sau trecerea Mihaelei Popa la PNL se numără printre cele mai controversate momente politice ale anului * „Evenimentul Regional al Moldovei” vă prezintă şi unele informaţii din culise care au schimbat, pe ultima sută de metri, cursul unor situaţii tensionate din mediul politic ieşean

Anul electoral 2012 a fost unul plin de evenimente politice, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Două sesiuni de alegeri şi un referendum au ţinut clasa politică într-o permanentă campanie electorală. USL a câştigat la pas judeţul, având 87 de primării (din 98 posibile) şi 17 parlamentari. În schimb, PDL şi PPDD au un număr identic de parlamentari (câte trei) şi 11 primării (10 PDL şi una PPDD). Pe tot parcursul anului, conflictele din PDL şi lupta pentru putere din USL nu au contenit să dea titluri în ziare, de multe ori declaraţiile unor politicieni locali sfidând bunul simţ. „Evenimentul Regional al Moldovei” a selectat zece momente politice care au stârnit controverse atât în mediul politic, cât şi în cel public. Situaţiile sunt prezentate în rândurile de mai jos în funcţie de importanţa lor şi de efectele create.
Fenechiu a ajuns ministru deşi e trimis în judecată
Cel mai controversat moment s-a desfăşurat chiar în ultima săptămână. După ce a aşteptat mai bine de opt ani funcţia de ministru, Relu Fenechiu a obţinut-o într-un moment destul de controversat. Şeful liberalilor ieşeni face parte din Executiv, în condiţiile în care este trimis în judecată pentru fapte de corupţie. „Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Compentenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată la articolul 109 alineatul 2 din Constituţie. În actul fundamental al statului român nu se prevede nimic pentru situaţia în care o persoană este desemnată în Guvern, deşi are deja un proces pe rol intentat de procurori anticorupţie. Situaţia neobişnuită a fost marcată simbolic şi de către preşedintele României, Traian Băsescu, care a refuzat să dea mâna cu Fenechiu la depunerea jurământului de către noul Cabinet la Palatul Cotroceni, la sfârşitul săptămânii trecute. Liberalul ieşean a fost trimis în judecată de către DNA, fiind acuzat că, în perioada 2002 - 2005, ar fi vândut de noi echipamente electrice către o companie de stat. Prejudiciul calculat de procurori s-a ridicat la circa 1,8 milioane euro.
Eşecul lui Surdu în alegeri
După un lobby intensiv de câteva luni, omul de afaceri Gabriel Surdu devenea în luna septembrie şef al PDL Iaşi. Cu angajamentul că va rezolva problemele financiare ale filialei şi va detensiona organizaţia, Surdu a avut mână liberă în a-şi alege colegiul parlamentar cu cel mai mare potenţial electoral pentru PDL. L-a ales pe cel delimitat de zonele Răducăneni, Tomeşti şi Ţibăneşti, colegiul de Senat unde PDL a obţinut, pe vot politic la consilieri judeţeni în iunie 2012, peste 17.000 voturi (cel mai bun din tot judeţul pentru PDL). Dacă ar fi reuşit să conserve acest rezultat, Surdu ar fi prins un loc în Senat. În schimb, pe 9 decembrie, Surdu a obţinut puţin peste 9.400 de voturi, un număr mult prea mic pentru a prinde funcţia de senator pe care acesta o râvneşte de peste 10 ani. Surdu s-a clasat pe locul al treilea ca număr de voturi în PDL, după Dumitru Oprea şi Teodor Baconschi. Surdu continuă să se afle într-o situaţie controversată atât timp cât a rămas la şefia PDL Iaşi, în condiţiile în care, potrivit unor alţi lideri ai filialei, mandatul său a fost unul interimar, până la alegerile parlamentare.
Mihaela Popa a trecut de la PDL la PNL
Fostă şefă a PDL Iaşi, senatoarea Mihaela Popa, a schimbat barca politică pe fondul valului popular de simpatie pentru USL. A ales PNL, între ea şi Relu Fenechiu existând o prietenie mai veche. Schimbarea partidului a fost una plină de controverse, în contextul în care, cu puţin timp înainte de anunţul oficial, Popa scria pe blogul personal: „Opriţi zvonurile mincinoase: Rămân în PDL şi îl susţin pe premierul ieşean Mihai Răzvan Ungureanu”. De altfel, unele postări ale Mihaelei Popa îi aduceau diverse laude lui MRU, cel puţin până la sfârşitul lunii martie 2012. „Îl voi susţine pe Mihai Răzvan Ungureanu până în ultima zi a legislativului”, mai spunea Popa pe blogul ei. Postările acesteia mai pot fi găsite doar în preluările făcute de ziare, în condiţiile în care, deşi a lansat blogul în urmă cu câţiva ani, arhiva site-ului începe cu luna aprilie 2012. La începutul lunii mai, ea devenind membră PNL în aprilie, Popa a votat moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului MRU. Trecerea la PNL a Mihaelei Popa în acel moment a asigurat un suport decisiv pentru USL în Senat, unde majoritatea parlamentară se schimba de la o zi la alta. În conferinţa de presă în care s-a făcut anunţul oficial, Popa a fost anunţată de către Fenechiu şi Sorin Frunzăverde drept candidat la Parlamentul European al liberalilor în anul 2014. În acelaşi timp, a fost asigurată că va obţine o derogare de la statutul PNL care să-i asigure şi candidatura la parlamentare, fapt deja consumat.
PSD Iaşi nu are reprezentant în Guvern la nivel înalt
Deşi şeful PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, a făcut parte din echipa de negociere a Guvernului, filiala ieşeană a social-democraţilor nu are niciun reprezentant în Executiv la nivel de miniştri. În schimb, PNL Iaşi are doi reprezentanţi: Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor şi Varujan Vosganian la Ministerul Economiei. În acelaşi timp, desemnarea Monei Pivniceru la Ministerul Justiţiei s-a făcut tot pe filieră liberală. Întrebat asupra acestei situaţii, Nichita a precizat că „nu este important că PSD Iaşi nu are ministru”, important fiind, în opinia acestuia, ca Iaşul să aibă reprezentanţi. Vicepreşedintele PSD a continuat afirmând că Iaşul are „prieteni în Guvern” desemnaţi de PSD, precum Eugen Teodorovici (la Ministerul Fondurilor Europene) şi Constantin Niţă (născut în judeţul Iaşi, ministru delegat pentru Energie). Nichita l-a nominalizat inclusiv pe premierul Victor Ponta între susţinătorii proiectului Iaşului. Cu toate acestea, la ultima vizită în Iaşi, în plină campanie electorală, Ponta a refuzat să-şi asume un angajament ferm în a sprijini un proiect vital al Iaşului, respectiv modernizarea Aeroportului Internaţional. Premierul a criticat valoarea ridicată a proiectului, în condiţiile în care Consiliul Judeţean a solicitat o sumă de maximum 25 milioane euro, mai mică decât fondurile repartizate în trecut de către Guvern spre celelalte oraşe importante ale ţării pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare.
Disputa pe colegii parlamentare din USL
USL Iaşi a fost printre ultimele filiale din ţară care au anunţat lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare. „Luptele” s-au dus atât între PNL şi PSD, cât şi în interiorul acestor partide. Din cele 17 locuri pentru Parlament, opt fuseseră deja adjudecate de către cei care reprezentau deja colegiile în cauză, prin deciziile adoptate de ambele partide la nivel naţional. Celelalte nouă locuri rămase au fost împărţite astfel: cinci la PNL, trei la PSD şi unul la UNPR. Disputa s-a mutat ulterior pe candidaţi. La PSD, Maricel Popa a făcut valuri care au ajuns până în bucătăria liberală, în condiţiile în care el şi Mugur Cozmanciuc râvneau la acelaşi colegiu. A avut câştig de cauză ultimul, după o discuţie tete-a-tete Fenechiu - Popa. La PNL, intrarea pe ultimă sută de metri a lui Grigore Crăciunescu în competiţia pentru un colegiu a deranjat o parte din conducerea filialei, votul din biroul politic al filialei fiind înclinat decisiv de Fenechiu şi primarii din zona Paşcaniului. „Frica” unor liberali consta în faptul că fostul primar al Paşcaniului nu va reuşi să obţină peste 50% din voturi şi va coborî scorul USL în Iaşi sub 60%, obiectiv asumat la nivel central. Contracandidatul lui Crăciunescu a fost Radu Terinte, medicul care a câştigat în 2008 un colegiu senatorial, însă a pierdut mandatul la redistribuire. Liberalii au mai „jucat” cu colegiile Podu Iloaei şi CUG, dar, în cele din urmă, au avut câştig de cauză apropiaţi ai lui Fenechiu. În rândul social-democraţilor, discuţiile au fost ceva mai puţin intense, dar unele bâlbâieli au dus la pierderea unui colegiu în favoarea UNPR. În colegiul Copou, rând pe rând, PSD a vrut să-i nominalizeze pe academicianul Viorel Barbu, omul de afaceri Ioan Nani sau medicul Norina Forna. Au căzut toate aceste propuneri din diverse motive, iar, în cele din urmă, a fost trimis de la Bucureşti un membru UNPR.
Patru candidaţi ARD nu au trecut testul integrităţii
Probleme în desemnarea candidaţilor în alegeri au fost şi la nivelul ARD. Comisia de etică a alianţei, condusă de Monica Macovei, a publicat o listă de 36 de candidaţi la nivel naţional care au primit un aviz negativ pe fondul unor probleme juridice legate de incompatibilităţi sau dosare penale. PDL Iaşi a avut, după Bucureşti, cel mai mare număr de candidaţi care au picat testul integrităţii: Maria Cabalău, Leonard Rusu, Petru Movilă şi Gabriel Surdu. Dacă primii doi nu au mai prins nominalizarea, ultimilor doi le-au fost aprobate candidaturile în două dintre cele mai bune colegii din judeţul Iaşi. Controversa a fost cu atât mai mare cu cât Surdu şi Movilă sunt principalii lideri ai organizaţiei, începând cu luna septembrie. Motivele pentru care Surdu a fost respins de Comisia de etică sunt neclare, dar surse din PDL au precizat, la vremea respectivă, că apropierea faţă de PSD ar fi fost unul dintre argumente. La Movilă, cel mai probabil, a fost vorba de un dosar penal în care acesta era cercetat pentru „instigare la abuz în serviciu”, dosar în care, între timp, a fost scos de sub urmărire penală.
MRU şi Ciuhodaru au fugit de electoratul ieşean
Conştienţi că ieşenii nu le-ar acorda în majoritate un vot de încredere în alegeri, preşedintele PFC Mihai Răzvan Ungureanu şi medicul Tudor Ciuhodaru (PPDD, ex-PSD, ex-PC, ex-UNPR) au ales să candideze în alte judeţe. În locul lui MRU, ARD l-a trimis pe fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, care a ratat la mustaţă intrarea în Senat. În schimb, MRU a devenit senator de Arad, iar Ciuhodaru deputat de Bârlad. Înainte de alegeri, ambii au vorbit despre „dragostea pentru Iaşi” şi despre „onoarea de a-i reprezenta pe ieşeni în Parlament”. Ulterior, niciunul nu a avut explicaţii convingătoare pentru „transferul” în alt judeţ. Dar, în ambele cazuri, un eşec în alegeri ar fi fost echivalent cu sfârşitul carierei politice. Eşecul ar fi fost cu atât mai răsunător pentru MRU, atât timp cât numele acestuia se afla pe lista de prezidenţiabili pentru anul 2014.
PPDD a jucat şi cu USL, şi cu PDL
Cu un nesperat număr de trei parlamentari obţinut după 9 decembrie, PPDD a stârnit cele mai mari controverse în apropierea alegerilor legislative. Cu membri ai PDL pe lista de candidaţi în alegeri, PPDD a cedat, în acelaşi timp, locuri în secţii de votare pentru USL, în special pentru tabăra liberală din alianţă. Cedarea locurilor s-a realizat neoficial, principalele colegii unde s-au făcut astfel de mişcări fiind în mediul rural. Astfel, deşi reprezentau PPDD, membrii secţiilor de votare în cauză au fost în contact direct cu liberali atât înainte de scrutin, cât şi pe parcursul acestuia. Coincidenţă sau nu, actualul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, a trimis, în ultima săptămână, scrisori personalizate cu urări de Crăciun către mai mulţi reprezentanţi ai PPDD din secţiile de votare arondate colegiului său.
Oficializarea relaţiei cu PSD a lui Dan Cârlan
În luna octombrie, fostul lider al PDL Iaşi, Dan Cârlan, şi-a anunţat demisia din rândul democrat-liberalilor. Tras pe „linie moartă” în partid încă din anul 2010, când a pierdut şefia filialei în favoarea Mihaelei Popa, Cârlan a făcut pasul spre PSD. Oficial, el a coordonat campania lui Gheorghe Emacu, dar implicarea acestuia a fost nesemnificativă, potrivit unor surse politice. Neoficial, pasul lui Cârlan a avut ca scop facilitarea revenirii fostului membru PDL în fruntea Autorităţii pentru Inundaţii, organism aflat în coordonarea unui ministru PSD. Cârlan a fost acuzat de colaborare cu PSD încă din anul 2008, când candidatul la primărie al PD, Dumitru Oprea, a vorbit despre un blat Cârlan - Gheorghe Nichita (şeful PSD Iaşi). De altfel, pe cei doi îi leagă o prietenie veche, încă de la începutul anilor 1990, punctul comun fiind clubul de fotbal al Iaşului. Cârlan a revenit la şefia autorităţii sus-menţionate la două zile după alegerile parlamentare.
Numirea lui Tomaşeschi la conducerea Forţei Civice Iaşi
După ce a fost respins de noua conducere a PDL Iaşi (reprezentată de Gabriel Surdu) pentru o candidatură în alegeri, fostul prefect Dragomir Tomaşeschi şi-a găsit un „loc călduţ” sub aripa lui Mihai Răzvan Ungureanu, fiind numit şef al PFC Iaşi. Cu toate că numirea acestuia a fost anticipată de către democrat-liberali, la momentul desemnării, şefii PDL Iaşi au fost luaţi prin surprindere. A urmat o luptă de gherilă dusă de Tomaşeschi pentru a prinde un loc pe lista de candidaţi a alianţei dintre PDL-PFC-PNTCD (Alianţa România Dreaptă - ARD), în ciuda opoziţiei celor de la PDL. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis, Tomaşeschi fiind desemnat candidat ARD într-un alt colegiu decât cel preferat de el, care, aparent, i-ar fi putut asigura o şansă pentru un loc de deputat la etapa de redistribuire.

(Alex Andrei)