Boom-ul gazului şi petrolului de şist bulversează piaţa energetică mondială

Boom-ul gazului şi petrolului de şist în America de Nord a bulversat piaţa energetică mondială, furnizând hidrocarburi ieftine pieţelor occidentale, chiar dacă Orientul Mijlociu îşi va menţine rolul pivot în acest sector, transmite AFP.

"Revoluţia gazului natural este reală. America de Nord are 100 de ani de aprovizionare cu gaz +la cald+ şi omenirea are 250 de ani", iar "acest boom redesenează harta geopolitică a lumii", a afirmat Marvin Odum, lider din cadrul companiei Shell.

Din 2007, tehnologia denumită "fracking", sau fracturare hidraulică, combinată cu cea a forării pe orizontală, a permis exploatarea imenselor resurse în hidrocarburi ale zăcămintelor de şist din SUA şi Canada.

SUA au produs astfel în acest an 6,4 milioane de barili de ţiţei pe zi: o creştere de 32% în cinci ani şi un record în ultimii 15 ani. Aceste resurse provoacă zeci de miliarde de dolari venituri şi creează sute de mii de locuri de muncă, un drum spre bogăţia secolului al XXI-lea care provoacă temeri serioase pentru mediul şi sănătatea statelor riverane.

Agenţia Internaţională pentru Energie preconizează chiar că SUA vor deveni primul producător mondial de petrol în patru ani, depăşind Arabia Saudită şi Rusia şi vor ajunge la independenţă energetică până în 2030. 'Pentru gazul natural, independenţa este aproape, acolo', a apreciat Andrew Lipow, analist independent, interogat de AFP. Această situaţie era încă de negândit în urmă cu câţiva ani, ceea ce schimbă situaţia mai ales pentru SUA, primul consumator din lume, în timp ce Canada este deja un foarte mare exportator.

Dacă aceste predicţii se confirmă, "SUA nu vor mai avea nevoie de Orientul Mijlociu şi OPEC pentru aprovizionarea cu petrol", a constatat Andrew Lipow. Dimpotrivă, Orientul Mijlociu se află "în faţa a două provocări: concurenţa producţiei noi ce provine din SUA şi dezvoltarea propriului consum", a afirmat, la rândul său, Kevin Massy, expert la Brookings Institute.

Avantajul obţinut de SUA cu şistul este temperat de creşterea consumului energetic. Potrivit AIE, până în 2035, cererea mondială de gaz ar urma să crească cu 50% şi cea de petrol cu 10% ca urmare a dezvoltării transporturilor în ţările emergente, ceea ce va susţine preţurile ţiţeiului la cote ridicate.

"Pe o piaţă total mondializată, SUA rămân vulnerabile la orice perturbare de aprovizionare ce ar putea creşte preţul ţiţeiului şi ar fragiliza economia americană", a subliniat Kevin Massy.

Orientul Mijlociu "va rămâne deci crucial" pentru aprovizionarea energetică, fără a vorbi de probleme de securitate naţională, a conchis Michael Levi, din cadrul Consiliului pentru relaţii externe, un think tank de politică externă.

"Este diferit în cazul gazului, deoarece este o piaţă regionalizată, al cărei impact geopolitic al şistului este mai important", a remarcat Kevin Massy.

Ţări ca Ucraina, Ungaria, Polonia, care depind de gazul rusesc, vor cumpăra din ce în ce mai mult gaz natural lichefiat care vine din America de Nord. "Acesta exercită presiune asupra preţurilor" şi diminuează supremaţia gigantului rus, a subliniat Kevin Massy. Celelalte ţări sunt departe de a imita exemplul american.

În Europa, în Franţa sau în Bulgaria preocupările legate de mediu blochează exploatarea. În Marea Britanie, aceasta a făcut obiectul unor dezbateri, dar în Polonia, unde guvernul este favorabil, gigantul ExxonMobil a avut încercări nereuşite.

La rândul său, China deţine rezerve foarte importante de şist dar în zone fie aride, unde tehnologia fracking necesită imense cantităţi de apă, fie foarte populate, îi lipsesc infrastructurile. AGERPRES