Falimentul personal, salvarea celor cu datorii

 

cu toate că nu a fost adoptată de Parlament, legea falimentului personal ar putea reprezenta o necesară „gură de aer” pentru ieşenii care nu mai au posibilitatea de a-şi achita ratele la bănci * în judeţul Iaşi, în evidenţele Fiscului figurează peste 57.000 de persoane cu conturi blocate sau aflate în diverse stadii ale executării silite pentru restanţe la credite

 

Legea falimentului personal ar reprezenta o reală salvare pentru persoanele care nu mai pot să-şi achite ratele la creditele contractate. Aplicată deja cu succes în alte state europene, în România, însă, iniţiativa legislativă nu a fost aprobată. Cu toate acestea, specialiştii şi practicanţii în Drept susţin că o astfel de reglementare ar fi benefică atât pentru consumatori, cât şi pentru instituţiile de creditare, deoarece le-ar spori gradul de atenţie în acordarea unui împrumut.

La Iaşi 57.674 de persoane figurează în evidenţele Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene (DGFPJ) cu sechestre pe bunuri mobile sau imobile, popriri pe conturi sau popriri la terţi. Datoriile cumulate ale acestor persoane ajung la impresionanta sumă de 75,86 de milioane de lei, iar un procent de 80% din aceasta este reprezentat de restanţele celor care locuiesc în municipiu. Situaţia acestor persoane ar putea fi cu uşurinţă soluţionată prin existenţa acestei legi a falimentului personal. „Eu o consider o procedură benefică, foarte utilă. Aş vrea să intre în vigoare şi la noi. Şi consumatorii ar fi acoperiţi, ar obţine o rescadenţare dată de instanţă. E bună, de altfel, şi pentru creditori, în speţă pentru bănci, deoarece s-ar acorda creditele cu mai multă atenţie, iar prin planul stabilit de instanţă ar putea recupera mult mai mult din datorie decât prin procedurile care se impun în cazul executării silite”, a explicat avocatul Roxana Trincă.

Plăteşti 75% din datorie, iar banca te „iartă”

Astfel, o astfel de lege a falimentului persoanelor fizice ar funcţiona în primul rând ca un sistem de protecţie a consumatorilor de credite, deoarece o persoană care se află în incapacitatea de a-şi achita ratele ar putea beneficia de o nouă eşalonare a plăţilor. „Acea persoană ar avea posibilitatea de a cere instanţei de judecată intrarea în faliment. Condiţia pentru acest lucru ar fi realizarea unui plan de eşalonare. De asemenea, instanţa va aproba această solicitare numai în situaţia în care acea persoană se află în imposibilitate de plată din motive care nu îi pot fi imputate, precum intrarea în şomaj, reduceri ale veniturilor cauzate de criza financiară sau din motive de boală”, explică avocatul. După solicitarea falimentului personal, decizia de aprobare sau de respingere rămâne la latitudinea instanţei. Dacă aceasta se pronunţă pentru, atunci debitorul poate achita 75% din suma restantă, restul putând fi „iertat” de debitor. „Acest lucru se întâmplă în cazul în care nu mai sunt bunuri sau venituri de valorificat. În acest caz se închide insolvenţa, iar restul datoriei nu mai este urmărit de bancă”, susţine avocatul Roxana Trincă.

Lege aplicată în marile economii europene

Dacă practicienii în Drept susţin implementarea acestei legi, economiştii nu sunt de acord cu aceasta. Principala explicaţie este aceea că un contract cu banca trebuie respectat, pentru a nu se ajunge în situaţii de criză. „Intrarea în faliment înseamnă că entitatea care are de recuperat o creanţă nu mai poate recupera nimic. Când românii s-au aşezat la coadă la bănci să cumpere pe datorie au semnat un contract comercial pe care trebuie să îl respecte. Este, în fond, o relaţie comercială. Nu cred că va exista o asemenea lege, dar o guvernare preponderent de stânga naşte aşteptări de la masa electorală. Vom vedea ce vor face cei 580 de parlamentari”, susţine economistul Dan Chirleşan.

Legislaţia care permite persoanelor fizice să solicite intrarea în faliment în situaţia în care nu îşi mai pot achita datoriile este deja funcţională în alte economii europene, precum Marea Britanie, Franţa sau Spania. (Dana Chiru)