Fast-food-ul, livrările și social media schimbă piața ospitalității din România

 * industria ospitalității din România se reinventează în fața generației 18–40 de ani, care cere mâncare rapidă, experiențe personalizate și o atmosferă „instagramabilă” * Federația Patronatelor din Ospitalitate avertizează: investițiile trebuie aliniate noilor modele de consum

Piața restaurantelor din România se află într-o etapă de transformare profundă, alimentată de schimbările rapide ale comportamentului de consum și de impactul noilor tehnologii. Conform analizei recente publicate de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), trei direcții majore modelează prezentul și viitorul industriei: fast-food-ul de calitate (QSR), livrările prin platforme digitale și restaurantele de nișă, cu atmosferă memorabilă.

„QSR (Quick Service Restaurants) a devenit un actor dominant în consumul zilnic. În prezent, clienții nu mai diferențiază semnificativ experiența unui prânz luat într-un food court față de cea oferită de un restaurant tradițional”, atrage atenția Ruxandra Stoica, vicepreședinte FPIOR. Distanța dintre fast-food și fine dining se estompează, iar platformele de livrare au creat un comportament stabil chiar și în serile de weekend, afectând vizibil traficul din restaurantele clasice. Cu alte cuvinte, confortul și viteza au devenit priorități pentru un public care vrea totul „aici și acum”.

 

Clienții tineri dictează direcția

FPIOR evidențiază faptul că principalii consumatori în restaurante sunt tinerii cu vârste între 18 și 40 de ani. Sub-segmentul 18–25 ani frecventează barurile, cafenelele și restaurantele de socializare de 2–3 ori pe săptămână, fiind atrași de oferte speciale și atmosferă cool, în timp ce clienții între 31–40 ani preferă localurile casual și premium, punând accent pe calitatea serviciilor și a preparatelor.

„Industria ospitalității trece printr-o etapă de consolidare. Investițiile trebuie să fie inteligente, direcționate spre agilitate și relevanță, cu o targetare clară. Noile generații nu se mai supun regulilor tradiționale și caută ineditul”, spune Valentin Șoneriu, președintele FPIOR.

 

Experiența este noua monedă de schimb

În paralel, restaurantele care reușesc să atragă și să fidelizeze clienți sunt cele care oferă experiențe tematice, meniuri scurte și design urban, cu puternică influență din zona social media. Atmosfera prietenoasă, intimitatea locației și storytelling-ul culinar au devenit diferențiatori-cheie.

„Am regândit meniul astfel încât să fie mai concentrat, sezonal și cu preparate care pot fi livrate rapid, fără compromisuri de calitate. În locație, am introdus seri tematice, brunch-uri și evenimente restrânse. Flexibilitatea e cheia”, afirmă Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.

 

Direcții pentru investitori și antreprenori

Federația subliniază necesitatea ca noile afaceri din ospitalitate să-și adapteze modelele la aceste realități emergente. Nu mai este suficient să deschizi un restaurant cu un meniu extins și decor generic. Este vital să identifici exact publicul țintă, să creezi experiențe memorabile, să optimizezi logistica livrărilor și să fii prezent pe platformele unde consumatorii își iau deciziile – de la Glovo la Instagram.

FPIOR reunește în prezent peste 1.000 de companii din domeniu, devenind o voce esențială în orientarea strategică a pieței.

Tania DAMIAN