„Iaşul va avea, pe termen mediu şi lung, o dezvoltare mai puternică decât are Clujul”

 

* dialog cu deputatul ieşean Costel Alexe, lider al liberalilor ieşeni, vicepreşedinte PNL la nivel naţional

- Domnule deputat, aş dori să pornim discuţia noastră de astăzi de la declaraţia noului prim-vicepreşedinte al liberalilor, Rareş Bogdan, de joi: „Ferecaţi uşile PNL pentru orice ales local al PSD. Îi vom zdrobi, sunt dezorientaţi, sunt îngenuncheaţi. Nu aveţi ce să vorbiţi cu ei, zdrobiţi-i în alegeri, nu îi aduceţi în casa noastră”. În aceste condiţii, mai vin cei 10 primari pesedişti alături de PNL, la viitoarele alegeri, aşa cum aţi anunţat?

- Putem discuta aici despre judeţul Iaşi sau despre tot ceea ce înseamnă politica PNL la nivel naţional. Evident, acest subiect – care a stârnit ceva pasiuni în mass-media şi în societatea civilă, va fi discutat în primele şedinţe de Birou Executiv naţional, iar decizia acestui for al partidului o voi respecta şi eu, dar şi ceilalţi colegi preşedinţi din ţară. Ne vom conforma. Trebuie specificat foarte clar faptul că sunt anumiţi colegi - la ei făcusem referire în conferinţa de presă în care am anunţat că unii primari vor veni alături de PNL, colegi care au fost cândva liberali, oameni validaţi ca foarte buni gospodari şi care şi-au câştigat mandatele prin vot direct, dat de cetăţeni, care n-au spus altceva decât faptul că astăzi Viorica Dăncilă nu are cum să reprezinte o alternativă pentru preşedinţia României. Prin urmare, ei, ca simpli cetăţeni şi comunităţile pe care le reprezintă îşi vor îndrepta atenţia către cel mai bun candidat care să reprezinte România, atât în ţară, cât şi peste hotare, iar acesta este Klaus Iohannis.

„Guvernul actual nu a făcut altceva decât să îndrepte România către un zid, cu o viteză foarte mare”

- Iohannis, Barna, Cioloş... se complică ecuaţia puterii ori s-au încurcat şi mai mult calculele opoziţiei?

- Cred că alegerile prezidenţiale din această toamnă sunt alegerile cu un final aşteptat. Toţi cei cu care stai de vorbă astăzi, indiferent de categoria socială, profesională, toţi sunt de părere că ar trebui să se întâmple ceva ieşit din comun ca preşedintele Iohannis să nu-şi câştige cel de-al doilea mandat. Ar putea fi o surpriză frumoasă doar dacă Dan Barna ar reuşi să intre în turul al doilea, dar acestea sunt, deocamdată, simple speculaţii.... Am văzut că Dan Barna este contestat inclusiv în interiorul USR şi probabil că şi acolo, cu fiecare zi care se va scurge până la începutul lunii septembrie, când ei vor avea Congres Naţional de alegere a preşedintelui partidului, se vor întâmpla multe lucruri.

- De ce credeţi că se poziţionează liberalii autohtoni tot mai către dreapta scenei politice? Există, fără îndoială, şi un curent mai de centru, ca să nu spunem stângist, în partid... va putea echilibra acesta orientarea PNL de astăzi?

- Obiectivul nostru pentru această perioadă politică a anului este să câştigăm alegerile prezidenţiale. Pentru asta, misiunea PNL este să-i convingă pe cât mai mulţi români, indiferent de orientarea lor, de faptul că se situează mai spre centru sau mai spre dreapta, să ducem cât mai multe voturi în coşul lui Klaus Iohannis astfel încât România să aibă o şansă în parcursul ei european, iar după 24 noiembrie preşedintele Klaus Iohannis să rămână pentru încă un mandat la Cotroceni. Evident, la Consiliul Naţionala al PNL, la care a participat şi preşedintele, acesta a specificat foarte clar că nu va mai accepta nici o propunere de guvern care să nu graviteze în jurul acelor principii care garantează dezvoltarea României, care asigură situarea ţării pe un parcurs european corect. Evident, şi preşedintele PNL Ludovic Orban a precizat că orice guvern viitor va fi clădit în jurul principiilor şi valorilor liberale.

- Deci, mutăm greutatea guvernării către latura economică, nu către cea socială. Guvernatorul BNR a prezentat zilele trecute câteva date alarmante legate de inflaţie...

- Am ascultat şi eu, ca mai toată lumea, cu îngrijorare, datele prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu. Este îngrijorător faptul că bugetul naţional se duce, aproape în totalitate, pe pensiile statului, salariile bugetarilor şi achiziţii de bunuri pentru guvernare. Când însuşi guvernatorul spune asta, el nu face decât să confirme ceea ce noi spunem de multă vreme şi anume că guvernul actual nu a făcut altceva decât să îndrepte România către un zid, cu o viteză foarte mare. Pentru că, la un moment dat, nota de plată, decontul, va veni. În urmă cu câteva zile, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat care sunt ministerele de la care vor fi tăiate fonduri. Între acestea se află şi Ministerul Fondurilor Europene, ceea ce pune în faţa faptului împlinit primarii acestei ţări, care nu vor mai avea nici bani pentru cofinanţări. Apoi, tăind fonduri de la Ministerul Transporturilor, pentru noi, ieşenii, înseamnă încă un an fără autostrăzi, fără centuri ocolitoare la Podu Iloaiei, Târgu Frumos şi Paşcani şi, evident, drumul naţional de la Târgu Frumos către Botoşani.

„Toate pensiile vor fi evaluate pe baza principiului contributivităţii”

- Dar au existat banii aceştia vreodată?

- La noi, de mai bine de şapte ani se petrece o suveică a finanţării de la bugetul de stat. PSD asta a făcut... la începutul anului vine şi ne spune că avem banii, apoi, în iunie, la rectificare, îi taie. Evident, noi, ca regiune, rămânem fără investiţii, esenţiale pentru dezvoltarea zonei.

- Pare incredibil, dar la noi, în toate guvernările de până acum au existat probleme colosale legate de economie. N-am să vă întreb ce-aţi face dacă mâine ar câştiga alegerile, ce măsuri ar lua PNL în primele zile de guvernare... Am să vă întreb doar dacă vă menţineţi ideea vehiculată de conducerea partidului că vor avea loc tăieri masive la pensiile speciale...

- PNL a avut o poziţie categorică în acest sens: principiul contributivităţii trebuie să fie principiul de bază care să guverneze orice politică de plată a pensiilor, orice politică fiscală în România. Am enunţat clar că nu ne vom atinge de pensiile militarilor, toate celelalte pensii urmând a fi analizate şi evaluate pe baza principiului contributivităţii. În jurul acestui principiu va fi construită noua politică guvernamentală în domeniu. Se întâmplă, totuşi, un lucru straniu, cu pasiunea stârnită în societate după cazul Caracal, când, dincolo de tragedie, de emoţii, de a găsi vinovaţii, toată lumea se întreba pe reţelele de socializare – şi pe bună dreptate, dar generalizând, din păcate, dacă se justifică aceste pensii speciale. Generalizând, din păcate, evident, pentru că sunt buni specialişti şi în Justiţie şi în instituţiile Ministerului de Interne...

- Şi se justifică, credeţi?

- La întrebarea aceasta va trebui să răspundă societatea românească, în primul rând, apoi Guvernul ţării va trebui să ţină cont de părerea societăţii civile. Dacă vrem să guvernăm în interesul cetăţeanului, trebuie să aplicăm şi în România principiile democraţiei participative, ceea ce nu se întâmplă astăzi. Aunci când iei o decizie să-i consulţi pe cei care te-au mandatat să-i reprezinţi.

„Toată presiunea e pe mediul privat”

- Ce e mai rău pentru societate: ca Guvernul să cheltuie, aiurea, banii statului pe mulţi ani sau să se legifereze rău? Pentru că toate deciziile acestea au la bază legi care, din nefericire, se dovedesc uneori inutile, proaste, de-a dereptul...

- Eu am o viziune mai liberală în ceea ce înseamnă Guvernul. Cred că Executivul, dacă ar aplica nişte principii sănătoase, dacă ar fi aplicat măsurile cuvenite, am fi avut astăzi o creştere economică mult mai sănătoasă, cu deficite mult mai mici, care ne-ar fi permis, la un moment dat, din investiţii, să adunăm mai mulţi bani la bugetul de stat, bani care s-ar fi întors în creşteri salariale sau ale pensiilor. Noi ar trebui să creştem pensiile şi salariile uniform. Astăzi avem o discrepanţă uriaşă între bugetari şi mediul privat, pe acesta din urmă situându-se toată presiunea. Aşa cum spunea şi guvernatorul Mugur Isărescu, mediul privat nu face altceva astăzi decât să muncească din greu pentru a acoperi toate pierderile din sistemul public.

- Guvernatorul mai aducea aminte şi faptul că avem 300.000 de companii care stau pe capital negativ şi nu se ştie cu exactitate ce fac, ce activitate desfăşoară...

- Eu aş vrea doar să amintesc faptul că, în judeţul Iaşi, s-au închis, doar anul trecut, 3.000 de firme. Cert este că azi politicile fiscale ale statului român nu fac altceva decât să îngreuneze, să împovăreze o economie funcţională.

- Salariul minim împiedică multe persoane să obţină un job. Se potriveşte acest enunţ ca o mănuşă momentului economic actual?

- Noi am fost împotriva stabilirii salariului minim prin lege. Cu cât un guvern se implică mai puţin în funcţionarea unei economii, cu atât statul respectiv va progresa mai repede. Ceea ce se întâmplă astăzi cu birocratizarea excesivă în toate sectoarele administraţiei publice nu face altceva decât să îngreuneze creşterea economică şi implicit dezvoltarea statului.

- De îngreunat ne îngreunează şi faptul că nu avem încă veşti despre Autostrada Unirii, că ni se spune ba că nu sunt firme interesate de parteneriatul public-privat, ba că vin patru firme, de prin China şi nu mai ştiu de pe unde...

- Că vin chinezii sau americanii, sau germanii e o chestiune de formă. Trebuie să revenim la chestiunea de fond, aceea că autostrada Unirii Târgu Mureş - Iaşi trebuie să devină un proiect asumat de Guvern, făcut prin Ministerul Transporturilor, nu trimis la această Comisie de Prognoză care a ciopârţit-o prin parteneriatul public-privat. Şi mai este o chestie... dacă autostrada aceasta a Unirii ar fi făcută mâine, ea ar fi singura din România cu taxă! Adică noi, săracii Europei, că suntem într-o zonă defavorizată a Europei, ne împovărăm şi mai mult accesul la dezvoltare. Important este ca autostrada să fie făcută din fonduri europene, să nu fie necesar să punem presiune pe bugetul de stat şi, evident, toate secţiunile, de la Ungheni la Târgu Mureş,să fie făcute unitar, nu de CNAIR, prin parteneriat public-privat şi cu fonduri europene...

„Iaşul va avea, pe termen mediu şi lung, o dezvoltare mai puternică decât are Clujul”

- Cum vi se pare faptul că Guvernul face deja exproprieri pentru construirea de alte autostrăzi, prin sudul ţării, în timp ce noi, care suntem oarecum sub efectul unei legi privind autostrada, batem pasul pe loc?

- Cred cu tărie că, din cauza incompetenţei celor care astăzi reprezintă PSD şi ALDE la Iaşi, care n-au reşit să facă lobby la Bucureşti, alţii ne-au luat-o înainte. Şi drumul expres Piteşti – Craiova, şi cel de la Bucureşti la Alexandria aveau finanţare inclusiv de la bugetul de stat, ceea ce autostrada noastră nu a avut. Eu am solicitat guvernanţilor cele 27 de milioane de euro care între timp s-au transformat în 35 milioane pentru segmentul din centura ocolitoare al Iaşului, cel de la Selgros spre Tomeşti. Acum, dacă vă uitaţi pe pagina de socializare a preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, veţi vedea ce înseamnă să faci lobby la Bucureşti, să-ţi vină fonduri guvernamentale în judeţ!

- Cât de importante pot fi parcurile industriale pentru dezvoltarea Iaşului?

- Cei mai invidiaţi primari din judeţ, astăzi, sunt cei liberali de la Miroslava şi Leţcani, deoarece au avut viziunea de a oferi terenuri în concesiune sau au găsit alte modalităţi legale de a oferi investitorilor terenuri. Au venit investitorii, s-au creat foarte multe locuri de muncă, iar multe taxe şi impozite au intrat în bugetele locale... Astăzi, în municipiul Iaşi nu mai poţi face o capacitate industrială mare, o platformă în intravilanul municipiului, dar dacă am face în aşa fel încât şi la Holboca, Tomeşti, Rediu, Aroneanu, Ciurea sa se facă parcuri industriale - iar aici Consiliul Judeţean ar putea face ceva, toate aceste comunităţi s-ar dezvolta extraordinar de mult. Iar odată cu finalizarea autostrăzii care ne leagă cu vestul şi cu Republica Moldova (unde deja se lucrează la drumul expres Chişinău – Sculeni), Iaşul va avea, pe termen mediu şi lung, o dezvoltare mai puternică decât are Clujul. Din datele pe care ni le tot furnizează Institutul Naţional de Statistică, Iaşul va fi primul oraş din România care va atinge cota de 500.000 locuitori şi primul judeţ care va avea 1 milion de locuitori. Din nefericire, actuala administraţie a judeţului nu are o viziune pe termen mediu şi lung, iar drumurile dintre municipiile reşedinţă de judeţ din regiune, la o bandă pe sens, sunt depăşite de cel puţin 30 de ani! Din acest motiv, pe E 583 nu e zi fără accident cu victime umane. În ultimii 5 ani numai în judeţele din Moldova au murit 2.500 de persoane şi sunt 9.800 grav răniţi. Statistic, o comună de dimensiuni medii a dispărut de pe hartă în ultimii 5 ani din cauza lipsei infrastructurii.

A consemnat Dan M.BREZULEANU