„Nu-şi riscă nimeni libertatea pentru a rezolva o problemă locativă”
Dimensiune font:
* interviu cu Letiţia Palaga, şeful Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat (DAPPP) Iaşi
- Există ieşeni cărora le sunt complet necunoscute atribuţiile DAPPP. Alţii ştiu doar că instituţia pe care o conduceţi se ocupă cu repartizarea locuinţelor...
- La nivelul DAPPP există activitatea de gestionare a dosarelor depuse de solicitanţii de locuinţe şi, pe de altă parte, cea de gestionare a fondului locativ, adică după ce se primesc repartiţii. În cadrul DAPPP nu se repartizează locuinţe. Nici eu şi nici colegii mei nu avem astfel de atribuţii.
- Atunci, cine le atribuie?
- O comisie din Primărie de 11 persoane, compusă din cei doi viceprimari şi secretarul Municipiului Iaşi, consilieri municipali, directori. Aceasta analizează listele de prioritate valabile în anul respectiv şi, în funcţie de numărul de spaţii libere existente, propune repartiţii, ce sunt validate ulterior prin hotărâri de Consiliu Local. Atribuirea locuinţelor se face strict în ordinea de prioritate. Totul este cât se poate de transparent. Listele de prioritate sunt afişate la sediul nostru din str. Smârdan nr.5, astfel încât oricine poate vedea ce loc ocupă, în urma punctajului acumulat, pentru dosarul depus. La rândul lor, hotărârile de CLM sunt acte publice, la îndemâna tuturor, pot fi accesate oricând pe site-ul Primăriei.
„Lista de prioritate se va reface doar în cazul în care Guvernul va aloca fonduri şi se va demara construirea unor alte locuinţe de tip ANL”
- Care sunt criteriile în baza cărora sunt acordate locuinţele sociale? Au existat cazuri în care repartizarea locuinţei s-a făcut ţinându-se cont de alte aspecte şi nu de poziţiile de pe listele de aşteptare?
- În primul rând, titularul cererii de locuinţă trebuie să aibă domiciliul stabil în municipiul Iaşi, să nu deţină în proprietate o locuinţă, să nu fi înstrăinat o locuinţă şi să aibă un venit mediu pe membru de familie mai mic de 1.500 lei. Acestea sunt condiţii obligatorii. Se ţine seama de vechimea dosarului, de numărul membrilor familiei, dacă este angajat doar titularul sau mai mulţi membri ai familiei, dacă există membri ai familiei bolnavi sau cu grad de handicap. Potrivit OUG 74/2006, municipalitatea are obligaţia de a recaza cu prioritate familiile de chiriaşi din imobilele retrocedate proprietarilor care aveau această calitate la naţionalizare sau cărora li s-au confiscat averile în regimul comunist. Însă, au fost în atenţia comisiei şi unele cazuri sociale care necesitau intervenţie imediată din partea autorităţii locale. O familie cu ambii soţi nevăzători şi 4 copii, care au fost aruncaţi în stradă din cauza unui litigiu, mame singure cu mai mulţi copii, persoane imobilizate la pat sau în scaun cu rotile, care nu au venituri pentru a închiria o locuinţă de pe piaţă liberă. Întotdeauna se încearcă întâi găsirea unor soluţii de internare în centre sociale sau cămine. Când nu există alternative, se recurge şi la atribuirea temporară a unor locuinţe din fondul municipalităţii.
- Câte dosare aveţi în analiză? Câte locuinţe se atribuie într-un an?
- În evidenţă avem în jur de 8.000 de dosare, depuse pentru diferite tipuri de locuinţe. Spre exemplu, pentru locuinţele construite prin ANL, destinate închirierii tinerilor cu vârsta până în 35 ani, lista de prioritate a fost aprobată în februarie 2011 şi este valabilă şi în prezent. Potrivit legislaţiei, listele de prioritate se refac doar în anul în care se dau în folosinţă locuinţe noi. Am fost înştiinţaţi că în anul 2011 se vor finaliza tronsoanele 3 şi 4 din blocul 1004 CUG, prin urmare s-au punctat toate dosarele completate până în ultima zi lucrătoare a anului 2010. Practic, de pe această listă s-au repartizat cele 70 de locuinţe noi, dar şi cele disponibilizate, din fondul construit anterior, până în prezent. Cu repartiţia s-a ajuns, la sfârşitul lunii mai 2013, la poziţia 146. Precizez că lista de prioritate se va reface doar în cazul în care Guvernul va aloca fonduri şi se va demara construirea unor alte locuinţe de tip ANL. În cazul locuinţelor sociale anul trecut s-a ajuns cu repartiţia până la poziţia 48. S-au atribuit locuinţele disponibilizate ca urmare a evacuărilor sau ca urmare a decesului chiriaşului care figura singur în contract. Şi în acest an se va proceda în mod similar, neexistând un fond nou de locuinţe sociale. Depinde foarte mult de numărul de sentinţe judecătoreşti care se vor obţine şi vor fi puse în aplicare de executorul judecătoresc anul acesta.
„Mi s-au localizat, interceptat şi înregistrat convorbirile telefonice, precum şi cele ale membrilor familiei mele...”
- Activitatea dvs. şi, în general, a angajaţilor DAPPP, a fost monitorizată de procurorii DNA...
- A existat la începutul acestui an o acţiune a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru prinderea unui grup infracţional care pretindea bani de la diferiţi ieşeni, în scopul de a le facilita obţinerea unor locuinţe sociale şi de a le procura diferite documente false necesare dosarelor de locuinţă. Este normal ca verificarea să aibă loc şi în cadrul instituţiei noastre. DNA a aplicat mai multe metode specifice de anchetă şi urmărire, atât unor persoane fizice, cât şi unor salariaţi din cadrul DAPPP, printre care mă număr şi eu. DNA mi-a adus spre cunoştinţă că în perioada 7.03 - 1.06.2013 mi s-au localizat, interceptat şi înregistrat convorbirile telefonice, precum şi cele ale membrilor familiei mele, s-au efectuat înregistrări audio şi video în mediul ambiental, mi s-au înregistrat SMS-urile, e-mail-urile, faxurile transmise sau primite de mine. Am fost verificaţi în activitatea desfăşurată în instituţie cât şi pe plan personal. Poliţişti sub acoperire au monitorizat activitatea salariaţilor DAPPP, dacă au sau nu relaţii cu persoanele din grupul infracţional aflat în vizorul anchetatorilor. Nici eu şi niciun coleg de-al meu nu am fost implicaţi în acte de corupţie. Procurorii DNA au arestat trei persoane, care nu sunt angajate în cadrul instituţiei - Diagrama Neculau, Constantin Grosu şi Rudai Dumitriu - de etnie rromă, care au pretins bani de la diverse persoane, lăsând să se înţeleagă că au influenţă printre persoanele de decizie din DAPPP, pentru a obţine repartiţia unei locuinţe sociale, şi că le pot procura diferite documente false (certificate medicale, acte care dovedesc că sunt angajaţi etc) pentru a obţine punctaje în dosarele de locuinţă.
„Este trist că în spatele muncii noastre corecte s-a ţesut o reţea de infractori”
- Cu toate acestea, există o anume percepţie a ieşenilor, conform căreia, că pentru a rezolva problema locuinţei, trebuie să dai şpagă...
- Percepţia că trebuie să dai ceva pentru a rezolva o problemă nu este numai la nivelul administraţiei locale. Peste tot auzim astfel de lucruri. În cazul locuinţelor, la nivelul municipiului Iaşi, cererea este foarte mare, iar oferta redusă; nu s-a mai construit nimic în ultimii doi ani şi au avut loc mai multe retrocedări. În conjunctura socio-economică actuală, când salariile sunt foarte mici, când mulţi nu au venit şi trăiesc doar din ajutor de şomaj sau social şi din alocaţiile copiilor, este aproape imposibil să se poată suporta o chirie pe piaţa liberă. Nevoia îi împinge pe unii să încerce să rezolve cumva problema locativă. De disperarea acestora profită diverse persoane certate cu legea, de genul celor arestate de curând. În cadrul audienţelor, dar şi la programul cu publicul, oferim informaţii privind modul de atribuire a spaţiilor locative, despre cadrul legal, despre atribuţiile comisiei de specialitate şi despre faptul că nu inspectorii DAPPP le repartizează. Cu toate acestea, unii se lasă înşelaţi. Trebuie să înţeleagă toată lumea că locuinţele se repartizează doar în conformitate cu legislaţia specifică şi nu după influenţe. Nu-şi riscă nimeni din cadrul comisiei locul de muncă şi libertatea pentru a rezolva o problemă locativă.
„Am fost obligaţi să îi acţionăm în instanţă pe cei care nu-şi îngrijesc proprietăţile”
- Care mai este situaţia blocului M2?
- Pe rolul instanţelor judecătoreşti există un litigiu între Primărie şi unii proprietari ai camerelor de cămin din blocul M2, B-dul N. Iorga nr. 7A. Din nefericire, Primăria deţine 25% din camere, iar restul de 75% sunt în proprietatea unor persoane fizice sau juridice. Acest bloc nu mai are utilităţi de foarte mulţi ani, este un focar de infecţie şi adăpost pentru persoanele certate cu legea. La iniţiativa noastră s-a verificat structura, iar expertul tehnic a recomandat demolarea clădirii, motivând că aceasta nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Doar unii dintre proprietari au dat curs soluţiei oferite de Primărie, de a fi mutaţi în locuinţe de necesitate şi şi-au dat acordul pentru demolare. Am fost obligaţi, astfel, să-i acţionăm în instanţă pe cei care nici nu-şi îngrijesc proprietăţile şi creează disconfort blocurilor vecine şi nici nu sunt de acord cu demolarea. Sperăm ca instanţa să ne dea câştig de cauză.
- Dar cea a Palatului Braunstein?
- Palatul Braunstein, din str. Cuza Vodă nr 2, monument istoric situat în zona ultracentrală a oraşului, a fost revendicat; s-au retrocedat aproape jumătate din acesta, restul rămânând în proprietatea noastră. După această etapă a existat un proces destul de lung cu noii proprietari, până când instanţa a dispus ca imobilul să rămână în totalitate în proprietatea Primăriei, urmând ca din bugetul local să se achite 1.500.000 lei. După clarificarea situaţiei juridice, în anul 2012, s-a procedat la expertizarea clădirii, dar a demarat şi acţiunea de recazare a chiriaşilor. Mai avem de soluţionat dosarele a patru familii. Direcţia de Investiţii din cadrul Primăriei a demarat procedura pentru alegerea soluţiilor optime de consolidare a imobilului.
„Ce m-a menţinut în funcţie? Cred că munca asidua, devotamentul, implicarea, corectitudinea şi faptul că îmi place ceea ce fac”
- Puţini ştiu că, în urmă cu aproape 20 de ani, aţi lucrat ca redactor în presa locală. De ce aţi schimbat tabăra?
- Am lucrat în media şi mi-a plăcut. Atunci, meseria de jurnalist era mult mai solicitantă, pentru că trebuia să alergi peste tot pentru obţinerea de informaţii sau pentru confirmarea lor. Acum, acest lucru este mult mai simplu, datorită noilor tehnologii. Cu toate acestea, profesia de jurnalist a exercitat o atracţie deosebită asupra mea. M-am călăuzit de ideea că un bun jurnalist trebuie să fie aplecat către dreptate şi adevăr, să respecte şi pe cel pe care-l intervievează, dar şi pe cel pe care îl informează. Am cunoscut numeroase persoane din lumea politica şi din administraţia locală care mi-au apreciat munca, onestitatea şi corectitudinea. Am primit mai multe oferte, dar am ales să vin în Primărie, în anul 1996. Din anul 1997 am fost numită într-o funcţie de conducere, de şef serviciu, apoi am avansat, iar din anul 2000 ocup funcţia de director.
- Cum se face că aţi rezistat în funcţie? Vă întreb întrucât venirea unui primar nou aduce automat schimbarea directorilor din subordine...
- Ce m-a menţinut în funcţie? Ar trebui întrebaţi în primul rând şefii mei. Cred că munca asiduă, devotamentul, implicarea, corectitudinea şi… faptul că îmi place ceea ce fac.
- Ce vă supără cel mai mult?
- Din păcate, nu suntem respectaţi de toată lumea; sunt foarte mulţi cei care au un comportament agresiv, un limbaj neadecvat, ameninţător, care refulează în faţa noastră ca şi cum funcţionarii publici sunt vinovaţi de situaţia lor. Spre exemplu, eşti „vinovat” că l-ai acţionat în instanţă pentru neplata chiriei, conform legislaţiei, şi nu „înţelegi” că nu are serviciu, că nu are de unde să plătească. Degeaba explici cadrul legal şi modul cum se repartizează locuinţele, când cel venit în audienţă este nervos şi disperat că nu are un acoperiş deasupra capului. Eşti acolo şi, prin urmare, trebuie să-şi verse necazul asupra ta într-un mod neplăcut... De asemenea, o persoană cu probleme psihice poate să te hărţuiască, să te ameninţe şi nimeni nu ia nicio măsură. Rămâne să te descurci singur, să încerci să depăşeşti situaţia, fără să te gândeşti la consecinţe.
A consemnat Tudor Damaschin
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau