„Vrem să dezvoltăm clasa de mijloc în agricultură!“

Dimensiune font:

| 10-06-2013 17:40

* şeful Agriculturii, aflat într-o vizită la Iaşi, a oferit un interviu în exclusivitate pentru „Evenimentul Regional al Moldovei” * oficialul a vorbit despre direcţiile de dezvoltare pentru regiunea de nord-est, despre încurajarea micilor fermieri şi planurile pentru canalul Siret-Bărăgan

- Consideraţi că această regiune, una dintre cele mai sărace ale UE poate deveni competitivă în domeniul agricol? Credeţi că ar trebui să existe un profil pentru fiecare regiune din ţară?

- Cred că ar trebui să existe o strategie pentru fiecare regiune care să fie integrată la nivel naţional. În zona Moldovei, în general, dar şi în zona Iaşului, există un potenţial foarte mare pentru agricultură. Cred că trebuie să stabilim care sunt priorităţile pentru fiecare şi asta încercăm să facem acum la Ministerul Agriculturii pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Vrem să stabilim un set de priorităţi pe care să le finanţăm mult mai uşor decât am făcut-o până acum. Mai mult, în funcţie de potenţialul care va fi identificat pentru fiecare zonă vom încerca să dezvoltăm programe integrate. Dacă în zona Iaşului, spre exemplu, avem un potenţial pentru legume, vom încerca să sprijinim atât producţia, cât şi colectarea, depozitarea, dar şi procesarea, astfel încât să vindem pe piaţa naţională şi internaţională produse cu valoarea adăugată. Asta e marea provocare la care trebuie să răspundem, pentru că mă uit pe cifre şi, la export, în ultimii ani am crescut, dar la materie primă, iar asta nu aduce valoare adăugată.

- În ce mod ar putea fi sprijiniţi micii fermieri pentru a-i ajuta să transforme fermele de subzistenţă în ferme de familie şi să facă din asta un business?

- Conceptul de fermă de familie vine exact pe ideea asta - să sprijine dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă spre zone care să producă pentru piaţă. În acest sens, din luna iunie a acestui an se modifică Măsura 121, prin care încercăm să acordăm un sprijin nerambursabil pentru dezvoltare celor care au fost în zona de semi-subzistenţă sau celor care vor să-şi înfiinţeze o exploataţie nouă în condiţii optime. În acest sens am venit cu 6 proiecte tip care să stabilească felul optim de producţie astfel încât să fie competitivi şi să aducă venituri suficiente pentru familia lor. Sunt 50 de milioane de euro, care vor fi alocaţi începând din acest an. Sper să avem în jur de 1.000 de proiecte care vor fi aprobate pe mai multe domenii de activitate. Mai mult, pentru a fi siguri că aceste proiecte se vor realiza am venit cu partea de creditare-garantare. Pe lângă partea nerambursabilă, fiecare cetăţean trebuie să vină cu un aport propriu care poate fi de 40%-50%. Acel aport poate să-l contracteze, după ce vom desemna o bancă, în condiţii optime de creditare, mai bune decât există acum pe piaţă şi fără să vină cu o garanţie de acasă.

- Aceste măsuri vor fi continuate şi în exerciţiul financiar 2014-2020?

- Sigur. Toate proiectele din 2014 vor avea ca ţintă dezvoltarea clasei de mijloc în agricultură. Am avut experienţa de până acum- Măsura 141- fermele de subzistenţă, în care am dat 5 ani câte 1.500 de euro pentru fiecare exploataţie. Din păcate, măsura nu şi-a atins efectul şi nu şi-l va atinge pentru că sunt fonduri insuficiente.

„Drept de preempţiune asupra terenurilor“

- De la 1 ianuarie 2014 se va liberaliza piaţa funciară? Credeţi că se vor „năpusti” străinii asupra terenurilor românilor?

- Majoritatea celor care au dorit să investească în România şi-au făcut societăţi comerciale şi au investit, nu a fost un impediment până acum. Pentru că s-a creat această temere ce vizează liberalizarea pieţei funciare, Ministerul Agriculturii a lansat un set de propuneri în dezbatere publică. Vom discuta cu toţi actorii implicaţi în agricultură astfel încât să întărim competitivitatea fermierului român. Analizăm posibilitatea să venim cu un drept de preempţiune pe care să-l aibă fie vecinul, fie cel care a arendat, fie statul.

- În ce stadiu sunt studiile pentru canalul de irigaţii Siret-Bărăgan? La cât s-ar ridica investiţia şi din ce fonduri ar putea fi acoperită?

- Noi am făcut studiile de prefezabilitate pentru zona de îmbunătăţiri funciare, instalaţii de irigat şi de desecat. Numai pe această zonă, investiţiile necesare sunt de 2,6 miliarde de euro, dar şi ministerele Mediului şi Transportului trebuie să-şi facă propriile studii de fezabilitate care vor fi probabil integrate la Ministerul Marilor Proiecte. Dânşii vor căuta un partener care să realizeze investiţia. Sigur, că eu şi mâine aş pune instalaţiile de îmbunătăţiri funciare, dacă ar exista canalul construit. Nu există, şi nu e în sarcina Ministerului Agriculturii să facă asta, dar lucrăm împreună cu alte ministere la realizarea acestui obiectiv extrem de important din mai multe motive, dar unul care mă interesează direct. Costurile de irigat sunt mult mai mici decât în sistemul pe care îl avem în momentul de faţă, dar, repet, investiţiile sunt mari. Ca o comparaţie, pentru a reabilita 800.000 de ha cu infrastructura pe care o avem în momentul de faţă ne costă un miliard de euro, iar pe Canalul Siret-Bărăgan, capacitatea ar fi de a deservi 450.000 ha.

- Vorbeaţi de un miliard de euro care ar putea fi alocaţi strict pe irigaţii în perioada 2014-2020. Veştile nu sunt îmbucurătoare pentru această vară, se anunţă secetă. Cum veţi veni, în acest an, în sprijinul fermierilor?

- Producţiile arată bine. Cele de toamnă - grâul, rapiţa, arată foarte bine în momentul de faţă. A fost un necesar de apă de care aveau nevoie. Sigur că există o temere legată de iulie şi august. Anul acesta am avut timp să ne pregătim. Anul trecut am venit în mai şi nu prea am avut cum să facem foarte multe până în iulie, când a venit seceta. Avem anumite îngrijorări legate de porumb. Din acest punct de vedere am venit cu câteva măsuri: cea mai importantă fiind aceea de a aduce apa mai aproape de fermieri. Vrem să discutăm cu fermierii, în continuare, să-i stimulăm să irige. Am făcut calcule care arată că, dacă toţi fermierii dintr-o anumită amenajare ar face solicitare să irige, costurile s-ar reduce la jumătate, dacă nu la un sfert. În scurt timp vom aproba o ordonanţă de urgenţă prin care ANIF-ul poate să cumpere direct de la producători energia şi atunci venim, cu o reducere de preţ. Dacă anul trecut s-au irigat 120.000-130.000 de ha, anul acesta avem contracte pentru peste 400.000 ha.

-Acum câteva săptămâni, aproape 16.000 de hectare de teren din judeţul Iaşi au fost calamitate de grindină din cauza unui contract neîncheiat la timp între Ministerul Agriculturii şi operatorii care trebuiau să lanseze rachetele antigrindină. Vi se pare firesc ca până la mijlocul anului să nu fie încheiată o licitaţie care asigura culturile fermierilor?
-Staţia este funcţională acum. Sigur, în mod normal, în luna mai, dacă nu chiar în aprilie, trebuie ca toate rachetele să fie în stare de funcţionare. Vom face eforturi ca în anii următori totul să fie gata la timp.

- La un an de când aţi preluat mandatul de la Agricultură, ce credeţi că nu aţi reuşit să schimbaţi?

- Nu am avut până acum un proiect la care să spun că „nu se poate“. Sigur, sunt proiecte care mi-aş fi dorit să se realizeze mai repede. Mă refer la certificatul de producător, la cardul de acces în piaţă, care să elimine intermediarii. Mi-aş fi dorit ca anul trecut să am un grad de absorbţie mai ridicat la fondurile europene. Chiar dacă am avut un grad important şi toată lumea ne-a felicitat că am atras bani pe dezvoltare, eu cred că puteam să atragem mai mult dacă aveam partea de cofinanţare. Vreau să compensăm anul acesta şi sunt în fiecare zi pe gradul de absorbţie al fondurilor pentru dezvoltare rurală. Ar fi important pentru România, ca un proiect important cum este PNDR (n.r. Planul Naţionale de Dezvoltare Rurală) să fie încheiat cu toţi banii atraşi pentru fermieri.

- Ce credeţi că-i lipseşte fermierului român de evită asocierea?

- Încrederea. Imediat după 1989, când terenurile s-au întors la vechii proprietari, statul nu a fost foarte atent şi s-a retrocedat pământ poate unde nu trebuia şi s-a ajuns la o fărâmiţare excesivă a terenurilor agricole. După care, a început un proces de asociare, în care, din păcate, fermierii au fost păcăliţi cu anumite contracte cu prevederi nu foarte clare şi nu au încasat o redevenţă corespunzătoare. Lucrurile au început să se îmbunătăţească după anii 2000-2004, când procesul de asociere s-a reluat, dar nu la nivelul în care îl dorim noi şi de aceea vrem să-l stimulăm. Am deschis o linie specială cu 80 de milioane de euro, anul trecut, în noiembrie pentru construcţia de depozite. Proiectele au acest principiu la bază: cine vrea să facă un depozit trebuie să fie asociat cu 10 fermieri, care să fie stimulaţi să ducă acolo pentru că este şi depozitul lor şi au încredere că nu vor fi păcăliţi, pentru că sunt în consiliul de administraţie şi decid soarta afacerii lor.

„Producţie România la legume-fructe există, e suficientă şi nu trebuie să importăm. Avem însă o problemă ca producţia asta să ajungă pe raft în hypermarket. Ceea ce lipseşte este depozitul de colectare, un depozit care să ofere un preţ corect producătorului, care nu numai să colecteze, dar să şi condiţioneze- să mărească durata de viaţă a produselor româneşti care astăzi este de 4-5 luni, iar după aceea hypermarket-ul trebuie să importe. Am încercat să rezolvăm această problemă de creare de depozite, dar în acelaşi timp stimulăm şi asocierea” - Daniel Constantin, ministrul Agriculturii

Ministrul Daniel Constantin s-a aflat la Iaşi pe 6 iunie la o întâlnire cu fermierii din Moldova

A consemnat Alina Stan

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK