102 profesori pătaţi

* 204 cadre didactice nu au promovat, dintr-un motiv sau altul, examenul de definitivare în învăţământ * notele unora au fost, totuşi, decente * nu la fel se poate spune despre cei ... cu note sub 6.50 şi chiar sub 5!

Cizelează minţi şi suflete, dau lucrări şi pun note. Însă, în momentul în care ei înşişi trec în bancă, se fac de ruşine în ultimul hal. 153 dintre candidaţii la examenul de definitivare în învăţământ şi alţi 12 – după contestaţii – au reuşit să treacă cu bine peste una dintre cele mai importante provocări ale carierei lor. La polul opus, 37 de profesori au lipsit, 21 s-au retras din timpul examenului şi 146 au picat. Pur şi simplu!
De fapt, tocmai pentru că simplu nu a fost – decât pentru cei care au învăţat constant. Pentru candidaţi precum Lavinia Lidia Besliu, profesoară de istorie la Colegiul „Richard Wurmbrand” - cea care se poate mândri cu un 10 curat la definitivat. O notă a profesorului – cu elevi pe măsură. Căci, între noi fie vorba, care ar fi pretenţiile pe care le putem avea de la elevii unora dintre cadrele didactice doborâte de impactul definitivatului? „Este tragic modul în care elevilor deja slabi li se taie craca de sub picioare. Ei intră, din principiu, în şcoli cu mai puţine pretenţii. Dar, dacă nici de la omul de la catedră nu poţi avea vreo pretenţie, ce să le ceri tinerilor?”, se întreabă un dascăl de la o instituţie de învăţământ cu renume.

Cea mai mică notă din acest an a fost 2 – la chimie. Nota a obţinut-o o profesoară de la Liceul Tehnologic Ţibăneşti

Superficialitate acceptată
Examenul de definitivat este unul destul de complex şi, din acest motiv, note de 8 sau 9 nu pot fi atribuite cadrelor didactice nepregătite. De aceea, inclusiv reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi (ISJ) ar fi preferat ca ultima notă de intrare să rămână 7, ca anul trecut. „Cred că e mai mult un deficit în zona pedagogică şi metodică. Deci, este destul de mare nota 8 ca prag de trecere - de aici şi dificultatea atingerii. Ar fi trebuit învăţat în aceeaşi măsură la toate disciplinele. Pot exista inabilităţi în a transla cunoştinţele de specialitate într-un context metodic de oră, de abordare didactică. Puteau să fie, de asemenea, lacune pe zona pedagogică şi, de aici, nota să nu fie cea potrivită”, a explicat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general.
Aceasta s-a referit, însă, numai la zona notelor cuprinse între 6.50 şi 7.99, cărora le-a dat o oarecare justificare. Însă, nu găseşte şi nici nu caută să-i disculpe pe cei 102 profesori care au luat note sub 6.50 – şi unii chiar sub 5! „Nu există decât o constatare. Că există multă superficialitate şi că nota nu s-ar justifica. Pot să înţeleg o notă de 6, 7. O notă de 4 n-o mai pot înţelege. Subiectele erau destul de generoase. Nu erau focalizate pe un punct strict, limitat, care să verifice doar memorarea sau stricta învăţare. Deci, puteau evalua şi viziunea. O persoană cu viziune, cu pregătire, cu înclinaţie spre domeniu şi care a abordat cu seriozitate examenul s-ar fi descurcat”, a mai completat şefa ISJ.

„Avem salarii mici şi un stres uriaş. Nu merită efortul de a preda şi de a te chinui” - a spus un candidat cu nota pe măsura gândirii sale

Avem deci, şi anul acesta, peste 100 de persoane pe care le putem numi cel puţin... neserioase. Care au, însă, la dispoziţie măcar cinci ani de stat la catedră. Cinci ani în care să ne minunăm de rezultatele lor – dar şi de rezultatele elevilor pe care îi îndrumă. Astfel, definitivatul şi titularizarea – la fel ca şi Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul – fac parte din acelaşi cerc vicios. Un cerc ce se strâmtează şi în care sistemul de învăţământ pierde tot mai mult teren. (Anda Pintilie)