Afaceri inedite la Vaslui

În judeţ au apărut culturi de lavandă, tutun sau ferme de struţi * piaţa absoarbe toată producţia * investitorii vor să îşi extindă afacerile 

Vasluienii curajoşi au pus bazele unor afaceri mai puţin obişnuite pentru această regiune a ţării, dar care le aduc profituri frumuşele. Investiţiile se amortizează într-o perioadă scurtă, iar profitul este garantat.
Lavanda, aurul mov
Ionel Malacu (40 ani) a plantat primul hectar de lavandă în localitatea Ivăneşti, comuna Pădureni, la jumătatea lunii aprilie a acestui an. A achiziţionat de la un centru de cercetare din Buftea 15.000 de butaşi pe care a plătit 22.500 lei (1,5 lei/bucată). Încă 1.000 de lei a cheltuit pentru pregătirea terenului (arat, discuit, nivelat etc.) şi cu 5.000 de lei a cumpărat o motosapă. „Soiul de lavandă plantat de mine se numeşte «bârsana» şi este adaptat climei din ţara noastră“, a povestit cultivatorul. Butaşii au fost plantaţi la un metru distanţă, câte 70 de fire pe rând. Planta nu suportă apa şi se recomandă ca terenul să fie înclinat, orientat către sud. Cu cât anul este mai secetos, cu atât uleiul volatil preparat din florile de lavandă este mai bun. Lavanda se recoltează de două ori pe an, în iulie şi august dar vasluianul a avut surpriza să aibă ce recolta aproape toată vara: 300 de kilograme de flori. Lavanda a fost culeasă manual, uscată şi a devenit subiectul unor negocieri cu Farmec Cluj şi Dacia Plant. Preţul se stabileşte în funcţie de teste, de calitatea produsului. Preţul pentru un litru de ulei poate să ajungă până la 250 euro. Primii săculeţi, a 50 de grame fiecare, i-a vândut pe Facebook cu 5 lei/bucata.
Profit din tutun
În acelaşi judeţ, culturile de tutun s-au extins de patru ori într-un an şi au început să ia locul celor tradiţionale pentru că aduc profituri aproape duble, faţă de grâu, spre exemplu, iar subvenţiile sunt mult mai mari. Astfel, subvenţia de la stat pentru un hectar de tutun este de 1.200 de euro, în comparaţie cu 160 de euro pentru grâu. La fiecare hectar se obţine cel puţin o tonă de tutun şi mulţi agricultori vor să se reprofileze. „Dacă facem o comparaţie, constat o creştere de la 24 de hectare cât a fost în 2013, la aproape 100 de hectare în acest an”, a declarat Gigel Crudu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Vaslui.
Beneficii de pe urma struţilor
O altă afacere „inedită” este creşterea struţilor şi pentru că de la această pasăre nimic nu se pierde, profitul este sigur. Carnea, asemănătoare celei de vită, are un conţinut foarte mic de grăsimi, colesterol şi calorii şi costă între 2,5 şi 3,3 euro/kg. Penele sunt vândute la export, la bucată, cu preţuri cuprinse între 3 şi 8 lei. Ouăle se pot vinde cu preţuri între 35 şi 100 de euro/bucata. Oasele sunt folosite în hrana animalelor, uleiul are însemnate proprietăţi terapeutice, fiind folosit în industria cosmetică, iar pielea de struţ (foarte moale la atingere) este şi cea mai rezistentă piele naturală comercializată. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că fermele de struţi pot porni cu bani de la Uniunea Europeană fără a fi nevoie de cofinanţare. Este necesară o investiţie iniţială de 10.000 de euro.
Lucia HACMAN

„Necesarul de tutun pentru procesatorii români este de aproximativ 30.000 de tone. Diferenţa de cantitate, de aproximativ 27.000 de tone, provine din import, în cea mai mare parte din regiuni din Africa sau Asia” - reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii