Care sunt beneficiile regionalizării

* lipsa unor strategii de dezvoltare regionale şi incapacitatea de gestionare a decalajelor intraregionale sunt doar două dintre dezavantajele actualei structuri administrative a ţării * printre beneficiile regionalizării se numără o descentralizare eficientă, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE şi asigurarea unei dezvoltări socio-economice echilibrate

România este singurul stat membru, de dimensiuni superioare mediei din Uniunea Europeană, care nu are regiuni administrative. Două rapoarte date publicităţii recent de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) subliniază fără echivoc necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale. Specialiştii prezintă, printre altele, lipsurile actualelor regiuni, fundamentele de bază pentru regionalizarea ţării şi beneficiile ca urmare a implementării unui astfel de proces.
„Nu UE ne solicită regionalizarea“
CONREG, format din specialişti din mediul academic, afirmă că principalele dezavantaje ale actualelor regiuni constau în lipsa proiectelor cu caracter interjudeţean, insuficienţa resurselor pentru cofinanţarea marilor proiecte, incapacitatea gestionării decalajelor intraregionale şi a dezvoltării cooperării interregionale, slaba cooperare directă cu regiunile dezvoltate ale UE şi caracterul asociativ (fărâmiţarea fondurilor prin proiecte repartizate judeţelor componente). „Nu Uniunea Europeană ne obligă să îmbunătăţim cadrul teritorial de guvernare, dimpotrivă, am putea spune că unele state ar fi interesate să nu accesăm decât o parte redusă din fonduri. Prin noul instrument de stimulare, statele care reuşesc să atragă banii alocaţi, pot primi prin redistribuire sumele care nu au fost atrase de alte state“, se afirmă într-unul din rapoartele CONREG.
Specialiştii precizează că orice întârzierea în regionalizarea ţării va aduce „prejudicii greu de estimat în acest moment“. „Costurile implementării unei astfel de structuri le estimăm ca fiind mult reduse, pentru că descentralizarea nu se poate face imediat după stabilirea cadrului administrativ, ci aceasta se consolidează pe măsura construirii instituţiilor specifice diferitelor niveluri de guvernanţă“, informează raportul CONREG.
Care sunt beneficiile regionalizării
Rapoartele CONREG identifică cel puţin zece beneficii care se pot obţine în urma procesului de regionalizare. În primul rând, se realizează o descentralizare eficientă, se optimizează procesele de guvernanţă şi planificare teritorială şi se asigură o dezvoltare socio-economică echilibrată. De asemenea, se pot crea regiuni competitive la nivel european şi internaţional, se reduc costurile sociale şi se eficientizează politicile regionale şi absorbţia de fonduri europene. Nu în ultimul rând, se poate crea un cadru optim pentru iniţierea şi implementarea de proiecte regionale ample şi cu impact. „Concluzia este că regionalizarea este absolut necesară, că acest moment nu trebuie ratat şi că există o serie de principii, criterii şi indicatori care pot servi la individualizarea unor regiuni administrative funcţionale“, se precizează în documentele citate. În privinţa structurii administrative, CONREG notează că în România se poate aplica modelul francez. Astfel, judeţele vor avea în continuare rol administrativ, acest statut fiind însă implementat şi la nivel de regiuni pe principiul subsidiarităţii. „Argumentul de bază în favoarea acestei opţiuni rezidă în faptul că disparităţile regionale majore în România nu sunt între macroregiuni, gen regiuni istorice, ci la niveluri inferioare, de subregiuni de dezvoltare, arii sociale, arii culturale, judeţe şi microregiuni“, se arată în raport.
Regiunile cele mai eterogene în interior sub aspectul dezvoltării sociale locale sunt Sud-Vest Oltenia , Sud-Muntenia şi Nord-Est, iar cele mai omogene sunt Centru şi Vest. Raportul realizează şi un top al localităţilor din România în funcţie de dezvoltarea socială a acestora. Potrivit actului, 11 din primele 20 de localităţi sunt din Transilvania, cea mai dezvoltată fiind Dumbrăviţa (judeţul Timiş). Dintre oraşe, raportul aminteşte de Voluntari, Predeal, Cluj, Buşteni, Sibiu, Sinaia, Bucureşti şi Timişoara. La polul opus, cea mai slab dezvoltată localitate din punct de vedere social este Neceşti din judeţul Teleorman. (Alex Andrei)

Fundamente de bază pentru reorganizarea ţării
Rapoartele citate amintesc şi principiile esenţiale în realizarea regionalizării: funcţionalitate (dezvoltarea sinergică a judeţelor), complementaritate (varietatea resurselor şi a funcţiilor deţinute de localităţi), solidaritate (echitate socială între locuri şi subregiuni), diversitate (varietatea potenţialului natural, economic, social şi cultural), competitivitate, eficacitate administrativă (accesibilitate relativ egală pentru toţi locuitorii unei regiuni) şi contiguitate (asigurarea continuităţii teritoriale).

Şase ore de dezbatere pe subiectul regionalizării astăzi la Iaşi
Vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării, participă astăzi la Iaşi la prima dezbatere pe regionalizare organizată în afara Bucureştiului. La eveniment, care va avea loc în Aula Universităţii Agronomice, vor asista reprezentanţii CONREG, ai administraţiei publice locale din Regiunea de Nord-Est, ai societăţii civile, specialişti şi jurnalişti. În cadrul manifestării, vicepremierul Dragnea va susţine o prezentare intitulată „Regionalizarea şi descentralizarea, cel mai amplu proces de ţară de la integrarea României în Uniunea Europeană“.

 

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK