Infuzie de 2,7 miliarde euro în economia Moldovei
Dimensiune font:
* în contextul luptei pentru statutul de capitală regională, Bacăul a pierdut bătălia cu Iaşul în privinţa atragerii de fonduri europene * raportând valoarea fondurilor la PIB al fiecărui judeţ şi numărul de locuitori, Iaşul este primul în regiune în ambele cazuri, în timp ce Bacăul este pe ultimul loc * la nivelul Moldovei au fost atrase 2,7 miliarde euro, iar specialiştii afirmă că un fir direct cu Bruxelles prin regionalizarea ţării ar duce la o creştere substanţială în perioada 2014 - 2020
Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare a opiniei publice intitulată „Regionalizarea, între oportunitate şi necesitate”. În contextul în care autorităţile susţin că principalul avantaj al reorganizării administrativ-teritoriale constă într-o accesare mai eficientă a fondurilor europene, astăzi vă propunem o analiză a situaţiei actuale din Moldova privind banii atraşi în perioada 2007 - 2013 la nivelul celor 12 programe disponibile. Menţionăm că datele au fost prelucrate în baza informaţiilor furnizate de Centrul Europe Direct Nord-Est şi Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Est. Materialele publicate anterior în cadrul acestei campanii, pot fi citite pe www.ziarulevenimentul.ro, la secţiunea „Regionalizare”.
Aproape 14% din bugetul fondurilor structurale şi de coeziune alocat României pentru perioada 2007 - 2013 a fost atras în Regiunea de Nord-Est. Valoarea acestora este de peste două ori mai mare decât Produsul Intern Brut al regiunii pe un an de zile. Cu 6.918 contracte semnate, beneficiarii au accesat o finanţare totală de 2,7 miliarde euro. Într-un top al judeţelor în funcţie de sumele atrase, cel mai mare procent îl înregistrează Iaşul (29%), urmat de Suceava (16%) şi Vaslui (15%). Ultimele trei locuri din regiune sunt ocupate de Bacău (14%), Botoşani (13%) şi Neamţ (13%).
Fondurile contractate la Vaslui, PIB-ul judeţului pe patru ani
Fiecare judeţ a atras în ultimii şase ani, în cadrul celor 12 programe europene disponibile, sume care reprezintă cel puţin producţia internă brută proprie pe un an de zile. Lider la fonduri contractate, Iaşul a accesat finanţări de 783 milioane euro faţă de un PIB al judeţului de 320 milioane euro. Însă, cel mai câştigat este Vasluiul, în condiţiile în care în judeţ au ajuns 402 milioane euro (locul trei în regiune), sumă ce reprezintă PIB-ul comunităţii pe patru ani. Nici celelalte judeţe nu s-au lăsat mai prejos. În Botoşani, valoarea fondurilor atrase reprezintă PIB-ul propriu pe trei ani, o proporţie asemănătoare fiind întregistrată şi la Neamţ. În cazul Sucevei, banii atraşi reprezintă întreaga producţie a judeţului pe aproape doi ani, în timp ce Bacăul ocupă ultimul loc în regiune privind raportul fonduri europene - PIB propriu, sumele accesate depăşind doar cu 67% produsul intern brut în cursul unui an.
*** 392.318 euro este suma medie accesată în cadrul unui proiect european, fiind luate în calcul 12 programe unde sunt disponibile fonduri nerambursabile
861 euro/cap de locuitor
În raport cu populaţia regiunii (3.148.578 locuitori la recensământul din 2011), în Moldova media fondurilor atrase este de 861 euro/cap de locuitor. Într-un top al judeţelor după acest indicator, lider este Iaşul (1.082 euro/cap de locuitor), urmat de Vaslui (1.072 euro/cap de locuitor ), în timp ce restul judeţelor au sub 1.000 de euro/locuitor: Botoşani (889 euro), Neamţ (814 euro), Suceava (704 euro) şi Bacău (637 euro). De banii europeni au beneficiat efectiv autorităţile locale (consiliile judeţene şi administraţiile publice locale), mediul privat (companii, persoane fizice autorizate) şi diverse alte categorii (organizaţii non-guvernamentale, universităţi, inspectorate şcolare, camere de comerţ etc.).
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau