Legea Big Brother, anulată de UE! Înregistrarea telefoanelor, declarată ILEGALĂ de către UE

Curtea de Justiţie a UE a anulat directiva ce obliga companiile de telecomunicaţii să reţină anumite date pentru procurori * sunt vizate informaţiile privind numerele de telefon şi adresele abonaţilor, durata convorbirilor, serviciul utilizat sau echipamentele folosite * decizia va duce şi la modificarea legii româneşti, contestată de ani buni de jurişti şi de apărătorii drepturilor omului * în vreme ce autorităţile europene vorbesc despre încălcarea dreptului la intimitate, guvernanţii se gândesc cum să supravegheze şi mai bine populaţia  

În vreme ce guvernanţii nu ştiu cum să mai găsească modalităţi de a-şi supraveghea cetăţenii, UE arată băţul. Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis invalidarea Directivei 24/2006 cu privire la stocarea datelor personale de către companiile de telecomunicaţii, pentru eventuala lor folosire de către procurori. Pe plaiurile mioritice, directiva europeană a fost transpusă în două acte normative aproape identice. Legea 298/2008 a fost declarată constituţională, însă a apărut Legea 82/2012. Scopul acesteia era de a oferi date suplimentare anchetatorilor în cazurile de criminalitate organizată, terorism, corupţie, pornografie infantilă, dar şi cele de evadare, viol, furt sau înşelăciune. Acum, CJUE a decis că principiul stocării datelor de trafic informaţional este legal, dar aplicarea sa încalcă dreptul la intimitate.
Curtea Constituţională a tras un semnal de alarmă
Actele normative au fost criticate de jurişti drept imixtiuni nepermise în viaţa românilor. Curtea Constituţională a decis, încă din 2009, că prevederile privind reţinerea datelor afectează dreptul la viaţă intimă, privată şi de familie, la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare. S-a spus, şi pe bună dreptate, că oricine poate fi astfel tratat ca un terorist. „În lipsa unor criterii precise de delimitare, diverse acţiuni, informaţii sau activităţi obişnuite, de rutină, ale persoanelor fizice şi juridice pot fi apreciate, în mod arbitrar şi abuziv, ca având natura unor astfel de ameninţări. Destinatarii legii pot fi incluşi în categoria persoanelor suspecte fără a cunoaşte acest lucru şi fără a putea preveni, prin conduita lor, consecinţa aplicării rigorilor legii”, se arată în motivarea Curţii Constituţionale.
Un alt aspect, deloc de neglijat, este că devin o ţintă nu doar cei care trimit un mail sau fac un apel, ci şi destinatarul. „Persoana apelată este astfel expusă sub aspectul reţinerii datelor ce ţin de viaţa sa privată, independent de un act sau o manifestare proprie de voinţă, ci numai în funcţie de comportamentul unei alte persoane – a apelantului, ale cărei acţiuni nu i le poate cenzura pentru a se proteja împotriva relei sale credinţe sau a intenţiei de şantaj, hărţuire”, au adăugat judecătorii Curţii Constituţionale.
Luptă la baionetă cu apărătorii drepturilor omului
Decizia europeană a stârnit ecouri în rândul apărătorilor drepturilor omului, aflaţi printre cei mai aprigi denunţători ai legii. „Organizaţiile semnatare au cerut în repetate rânduri autorităţilor române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanşării unei proceduri de infringement, şi au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporţionalităţii şi toţi cetăţenii sunt trataţi ca suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni”, au precizat APADOR-CH, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor.
Va mai dura până la modificarea legii
Decizia CJUE trebuie acum pusă în practică de autorităţile române. Teoretic, acestea ar trebui să modifice legea. Anularea aplicării directivei în România ar putea fi decisă însă abia peste cel puţin şase luni. Potrivit deputatului Daniel Oajdea, preşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, trebuie îndepliniţi trei paşi pentru restabilirea cadrului legislativ anterior Legii 82/2012. În primul rând, trebuie aşteptată motivarea Curţii, apoi se va lua în dezbatere la nivel european modificarea directivei pentru a o pune în concordanţă cu decizia forului de justiţie. Ultimul pas este trimiterea noii directive către fiecare stat membru al blocului comunitar. "Ulterior, se va adopta o hotărâre în Parlament pentru implementarea noii directive", a conchis Oajdea. Inclusiv parlamentari care reprezintă actuala guvernare vor schimbarea legii. "Orice decizie a Curţii Europene trebuie implementată. Noi nu putem decât să ne conformăm şi să modificăm legea", a precizat deputatul Gheorghe Emacu, afiliat la grupul parlamentar al PSD.
Deocamdată însă, Guvernul a cam dovedit că nu şi-a învăţat lecţia. Zilele acestea, a fost scoasă la rampă o nouă iniţiativă ce contrazice trendul european. Proiectule lege vizează deţinătorii de cartele prepay, obligaţi să-şi declare datele de identitate. După cum era de aşteptat, el a stârnit indignarea societăţii civile. „Sub pretextul protejării securităţii naţionale, toţi cetăţenii sunt consideraţi suspecţi şi sunt supravegheaţi în stil orwellian, specific unei societăţi totalitare”, a declarat Maria Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH. O altă întrebare la care nimeni nu are, cel puţin deocamdată, răspuns este ce se va întâmpla cu datele românilor deja colectate sau dacă firmele de telefonie vor continua strângerea acestora până la apariţia unei noi legi... Ştefana CZELLER, Alex ANDREI
Ce date viza Legea Big Brother
Datele reţinute de operatori pentru şase luni:
* pentru reţelele de telefonie fixă şi de telefonie mobilă: numărul apelantului şi al celui apelat, numele şi adresa abonaţilor;
* pentru serviciile de acces la internet şi poştă electronică: identificatorul alocat utilizatorilor, numele şi adresa abonaţilor, adresa IP, linia DSL;
* data şi ora iniţierii şi încheierii comunicării telefonice;
* data şi ora conectării şi deconectării de la serviciul de acces la internet;
* informaţii privind serviciul de telefonie utilizat;
* informaţii privind serviciul de acces la internet utilizat;
* identificatorul celulei telefonice la începutul comunicării.
Legea 82 nu priveşte însă şi conţinutul convorbirilor şi al mailurilor. Aici, anchetatorii se supun regulilor din Codul de procedură penală privind interceptarea comunicaţiilor.