Moşii de Vară, praznicul cireşelor

* potrivit tradiţiei, în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Rusaliilor sunt prăznuiţi Moşii de Vară, dedicată pomenirii celor care nu mai sunt printre noi * cutumele spun că acesta este momentul în care sufletele se reîntorc în cer * ca sa plece mulţumite, pământenii trebuie să le aducă ofrande bogate * astăzi se împart vase de lut şi cireşe

Unul dintre cele mai importante momente în cultul morţilor este praznicul Moşilor de Vară, care anunţă şi sărbătoarea Rusaliilor. În tradiţia populară se spune că acum se întorc în pământ sufletele celor dispăruţi. Ei au venit printre noi în Joia Mare şi au petrecut timp de 50 de zile printre cei vii. În trecut, ritualurile erau păstrate cu sfinţenie. Oamenii împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, pentru a îmbuna sufletele celor dispăruţi. Se dădeau de pomană vase din lut, ulcele şi străchini, dar şi vase din lemn, împodobite cu flori de tei şi cireşe. Vasele erau umplute cu bucate, alese după cum le-a plăcut să mănânce celor dispăruţi, apoi împărţite la copii sau oamenii nevoiaşi.

Vânzări bune la Moşii de Vară
Obiceiul s-a păstrat şi astăzi, cu unele modificări. La oraşe, cei mai mulţi aleg să meargă la biserici ca să dea de pomană. După posibilităţi, unii respectă tradiţia şi duc străchini din lut, dar au grijă ca vasele să fie noi. Moşii de Vară sunt un bun prilej pentru comercianţi de a face vânzări. La tarabele din Piaţa Chirilă (din Iaşi) era ieri mare forfotă şi nu numai la cele cu fructe, ci şi la cele unde se vindeau lumânări, tacâmuri şi alte lucruri bune de dat de pomană. „Am cumpărat cireşe, farfurii şi căni. Cred că voi pregăti pilaf dulce, că-i plăcea tatei. La fiecare sărbătoare dau de pomană de sufletul lui. Îl chema Gheorghe şi-i plăceau sărbătorile. Farfuriile cu mâncare vor ajunge la nepoţi, că aşa-i tradiţia, să dai şi la copii de pomană”, a spus Lenuţa Marineanu, o ieşeancă evlavioasă. Tradiţia vizitelor s-a păstrat în puţine familii. Cei mai mulţi ieşeni merg la biserică sau la cimitir, ca să şi împartă de pomană.

Plăcinte şi cireşe
La sate însă, lucrurile stau altfel, iar tradiţiile sunt respectate mai mult de către bătrâni. „Dimineaţa trebuie să mergi la biserică, să faci un pomelnic şi împarţi de pomană. Apoi, te duci cu «moşi» la neamuri. Eu am cumpărat vreo 20 de castroane, le umplu cu lapte cu fidea şi le dau de pomană. Coc şi un cuptor de plăcinte şi colaci, că nu se poate altfel”, a spus Casandra Macovei din comuna Ştefan cel Mare (judeţul Vaslui).
În satele din Botoşani, pregătirile încep încă de dimineaţă. Femeile pregătesc vase pline cu plăcinte şi fructe şi rostuiesc cănile cu vin. După slujba de la biserică merg în cimitire, unde au avut grijă să cureţe din timp mormintele şi să le împodobească. Ritualul este plin de căldură şi destul de generos fiindcă botoşănencele se întrec în a pregăti bunătăţi. În popor se spune că, în funcţie de bogăţia ofrandelor, sunt împăcate sufletele morţilor.

Grupaj coordonat de Maura Anghel

„Viaţa modernă şi agitată i-a făcut pe tineri să uite de anumite sărbători. Tinerii simt nevoia să iasă din tipare, să se rupă cumva de aceste obiceiuri pe care le consideră demodate. Ei sunt mai atraşi de tradiţiile importate din alte culturi, cum ar fi Halloween sau Valentine' Day“- Tamara Frunză, psiholog din Piatra Neamţ