Stelian Fedorca susţine reînfiinţarea şcolilor profesionale

* la sfârşitul săptămânii trecute, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei a participat la o întâlnire cu directorii de şcoli din zonă * printre subiectele abordate se regăsesc clasa pregătitoare, investiţiile din unităţile şcolare în Neamţ, campusurile şcolare şi reînfiinţarea şcolilor profesionale, acolo unde acestea nu există

Referitor la campusurile şcolare, secretarul de stat a declarat că multe dintre construcţiile începute au fost abandonate şi reprezintă un pericol pentru elevi, nici măcar nu au fost împrejmuite, „au rămas gropile săpate pentru fundaţie, iar între timp, în unele locuri, au început să răsară pomi”.Ministerul Educaţiei intenţionează să redea acestor campusuri şcolare utilitatea pentru care au fost gândite. Aceste campusuri şcolare vor fi reabilitate, au existat discuţii cu Banca Mondială în vederea continuării programului PRIST, iar în prim plan vor fi acele locaţii unde economia românească beneficiază de companii străine care doresc să obţină profit. „Prioritate vor fi campusurile care pot să devină şcoli profesionale. Voi promova sistemul profesional. Motivul pentru care elevii aleg să urmeze o şcoală profesională, este faptul că după doi ani vor avea un loc de muncă asigurat. Şcoala profesională este soluţia creării unei pături de mijloc care a dispărut în România, iar pentru a redeveni o naţiune puternică, avem nevoie de această categorie socială. După doi de şcoală, vor avea locuri de muncă, un salariu pe care îl vor cheltui, ceea ce înseamnă bani la buget, iar economia locală nu poate avea decât de câştigat. Dacă până acum, şcoala profesională s-a făcut prin selecţie negativă, îmi doresc ca de anul viitor, să fie una pozitivă. Dacă nu ai loc la şcoala profesională, fiindcă s-au ocupat locurile după selecţia făcută de angajatori, atunci mergi pe alte variante: ori liceul tehnologic ori liceul teoretic”, a spus secretarul de stat Stelian Fedorca. Modelul este ca elevii să facă practică la un agent economic, care se angajează prin contract ca, după perioada de şcolarizare, să ofere absolvenţilor un contract de cinci ani. Oficialul a declarat că a luat legătura cu multe concerne mari din lume, inclusiv din Norvegia, care vor să investească pe Dunăre, cu firme de agroturism şi, în funcţie de specificul fiecărui judeţ, şcolile profesionale vor avea profilul cerut de agentul economic. „Dacă vor cere o altă specializare, o acceptăm, o omologăm, astfel încât elevul, după doi ani de zile, să aibă acele competenţe de care are nevoie angajatorul”, a conchis secretarul de stat Stelian Fedorca.

Ingrid Ciofoaia