Sute de căprioare, cerbi şi capre negre vor fi împuşcate, în acest an, în Moldova

Deşi vânatul a cam dispărut de prin codrii Moldovei, cotele de recoltă aprobate pentru speciile de faună de interes cinegetic sunt, de la an la an şi spre surprinderea generală, tot mai mari.

Ordinul nr. 673/2019 privind aprobarea acestor cote stabileşte numărul de exemplare care vor fi împuşcate în perioada 15 mai 2019 - 14 mai 2020, pe fiecare fond de vânătoare. Dintre zecile de specii care vor fi eliminate în acest an, surprinde numărul foarte mare de exemplare de capră neagră, o specie aflată cândva sub protecţia legii - 609 la nivel naţional, 12 dintre acestea aflându-se pe lista fondurilor de vânătoare din regiunea de nord-est. Lesne de înţeles, marea majoritate a partidelor de vânătoare la aceste specii sunt organizate pentru „pasionaţii” din străinătate.

Taxă de 100 de euro pentru fiecare foc greşit!

Tarifele pentru organizarea, împuşcarea şi preluarea vânatului, la cerbul comun, diferă cu foarte puţin de la un judeţ la altul, însă sunt cuprinse între 440 şi 7.060 euro pentru fiecare piesă recoltată. La acestea se adaugă unele tarife suplimentare, cum ar fi cel de organizare, pentru o zi de vânătoare, care este de 50 de euro pe zi, sau cele de 800 de euro pentru o piesă rănită şi nerecuperată şi de 100 de euro pentru fiecare foc greşit!

Tarife ceva mai mici sunt la trofeele de capră neagră – între 880 şi 2.240 euro, la acestea adăugându-se câte 1.000 de euro pentru fiecare exemplar rănit şi nerecuperat şi tot 1.000 de euro pentru fiecare exemplar doborât, cu trofeu bizar.

Fiecare vânător înscris în autorizaţie are dreptul de a recolta într-o zi de vânătoare maximum 50 de exemplare din speciile ciocârlie (Alauda arvensis) şi prepeliţă (Coturnix coturnix), maximum 10 exemplare din speciile de gâscă de vară şi gârliţă mare şi maximum 20 de exemplare din speciile de raţe admise la vânătoare.

În cazul speciilor cerb comun, cerb lopătar, gâscă de vară, gârliţă mare, lişiţă, sitar de pădure şi al celor de raţe admise la vânătoare, vânătoarea se poate practica şi în intervalul cuprins de la o oră înainte de răsăritul soarelui până la o oră după apusul soarelui.

Iaşul pune la bătaie două trofee de cerb, estimate la câteva mii de euro!

Cei 55 de gestionari ai fondurilor cinegetice din judeţul Iaşi (asociaţii de vânătoare şi Direcţia Silvică) vor împărţi în acest an cota de 6 cerbi comuni, care este aceeaşi ca în 2018 (2 pentru trofeu). Astfel, în perioada legală de vânătoare la această specie - 1 septembrie 15 februarie, trei cerbi vor fi recoltaţi pe fondul cinegetic Pietrosu, 2 la Poieni şi 1 la Buneşti. 

Cote mai mici au fost aprobate la mistreţ – 972 (898 în 2018), însă specia este în declin, în special prin prisma faptului că au fost emise, în ultimul an, sute de autorizaţii de vânătoare la această specie din pricina pestei porcine, însă au fost majorate la fazan – 1.713 (1.418 anul trecut), şacal - 47 (18), vulpe – 1.344 (1.241), jedr de copac - 69 (64), dihori comuni - 334, record în Moldova, ciocârlie de câmp – 7.831 (7.451), rămânând oarecum în aceeaşi linie la potârniche – 642, viezure – 146, sau iepure – 4.305.

Vânătorii vor avea posibilitatea să doboare, pe fondurile cinegetice din judeţ, şi 692 căpriori (630 în anul 2018), dintre care 100 pentru trofeu, 255 la selecţia speciei şi 337 femele tineret.

Zece capre negre, în bătaia armelor, la Neamţ

La Neamţ a scăzut de la 11 (în 2018), la 10 numărul exemplarelor de capră neagră destinate recoltării, trei dintre acestea aflându-se pe fondurile de vânătoare ale Direcţiei Silvice, iar 7 pe fondurile a trei asociaţii de vânătoare private. Şi numărul jderilor este în scădere în codrii Neamţului, acesta fiind şi motivul pentru care vânătorii se vor mulţumi în acest an cu doar 56 de exemplare de jder de copac (65) şi doar 4 de jder de piatră (6 în 2018). În schimb, a crescut cu trei numărul cerbilor scoşi la „recoltă” - 78, 21 dintre aceştia fiind destinaţi recolării de trofeu.

De remarcat că a fost majorat, pentru întâia oară după mulţi ani, şi numărul exemplarelor de căprior sortite împuşcării - 453 (91 pentru trofeu), cu 104 mai multe decât în urmă cu un an.

Vânătorii nemţeni vor beneficia, în acest an, şi de majorarea cotelor la mistreţ - 920 exemplare în acest an (780 anul trecut), dar şi la iepure sau fazan. Creşterile cele mai importante se înregistrează însă la vulpe - 1.357 (1.090 în 2018), ciocârlie de câmp - 4.235 (3.703), sau viezure – 86 (73), în vizorul pasionaţilor de vânătoare nemţeni aflându-se, pentru prima dată în istorie, şi 15 şacali.

20 cerbi rezervaţi pentru armele studenţilor suceveni şi ieşeni

Deşi pare ireal, vânătorii suceveni şi nu numai vor avea posibilitatea să vâneze un număr record de cerbi – 301, cu 12 mai mulţi decât în urmă cu un an, însă doar 59 vor fi doborâţi pentru trofeu (63 în 2018) , 89 ca formă de selecţie, iar 153 la categoria femele/tineret. Cei mai mulţi cerbi vor putea fi recoltaţi de pe fondurile cinegetice din Coşna (16), Scoruşu (15), Bistriţa (13) şi Negrişoara (12).

De remarcat faptul că 12 cerbi (2 pentru trofeu) au fost rezervaţi pentru studenţii Facultăţii de silvicultură a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, care deţine câteva fonduri de vânătoare în judeţ, cel mai important fiind cel de la Râşca.

Şi studenţii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi au rezervate 8 exemplare de cerb pe fondul cinegetic de la Frasin, aparţinând universităţii, un exemplar fiind sortit recoltării de trofeu, iar 5 sunt femele/tineret.

Vânătorilor suceveni le-au mai fost repartizate diferite cote la toate speciile de interes, cele mai importante fiind la iepure – 2.164, mistreţ (1.232 în 2018), fazan – 32, vulpe – 1.615, şacal – 11, jder de copac – 45, ciocârlia de câmp – 1.139.

De menţionat faptul că, spre deosebire de anul trecut, cota la căprior a crescut cu 38 de exemplare, ajungând la 536, dintre care 107 vor fi doborâte pentru a li se recolta trofeul!

Singurii cerbi lopătari din Moldova vor fi împuşcaţi la Botoşani

Când vine vorba de cerbul lopătar, vânătorii din regiunea de nord-est a ţării se gândesc doar la Botoşani, unicul loc din zonă unde se poate vâna această specie. Practic, cerbul lopătar este bine reprezentat numeric în zona de vest şi sud vest a României, deşi s-au efectuat repopulări şi în alte 27 de judeţe. În fondul de vânătoare de la Socodor, judeţul Arad, de exemplu, sunt peste 1.000 de cerbi, aceasta fiind cea mai mare rezervaţie de cerbi lopătari în libertate din Europa.

La Botoşani, începând cu 1 septembrie (perioada de vânătoare legală este în perioada 1 septembrie - 15 decembrie pentru masculi şi 1 septembrie – 15 februarie pentru femele cu tineret), vor cădea pradă pasiunii vânătorilor 18 exemplare de cerbi lopătari, cu două mai mult faţă de anul trecut, pe fondurile cinegetice de la Văculeşti, Şendriceni şi Hăneşti.

Marea atracţie a vânătorilor botoşăneni o reprezintă însă ciocârlia de câmp, specie pentru care au fost aprobate, „la recoltă”, un număr record de exemplare pentru această zonă - 9.254 exemplare, cu aproape 500 mai multe decât în urmă cu un an.

Alte specii aflate în cătarea armelor vânătorilor şi ale căror cote au crescu în acest an, sunt cele de căprior – 692 (630 în 2018), iepure – 3.732 (3.627), vulpe, fazan, potârniche, raţe de baltă, viezure, şacal, dihor, hermelină şi chiar bizam.

Vânătorii bisericeşti vor alerga după 18 căpriori şi... 25 de ciori, la Vaslui!

La Vaslui, marea atracţia pentru pasionaţii de vânătoare nu o reprezintă nici cerbul, pentru care au fost stabilite la vânat, în acest an, doar 8 exemplare, nici mistreţii – 1.499, sau căpriorii – 607, ci şacalii! Anul acesta, cota de recoltă la şacal a ajuns la 629 exemplare, cifră care situează Vasluiul între primele cinci judeţe din ţară, după Dolj, Constanţa, Olt şi Tulcea!

Alte creşteri s-au înregistrat la speciile vulpe, becaţină, găinuşă, coţofană, gaiţă, dar şi la gâsca de vară, gârliţa mare sau la 4 din cele 11 specii de raţă aflate în atenţia vânătorilor.

De menţionat că la Vaslui sunt înregistraţi ca gestionari de fond cinegetic (la Dumeşti) şi cei de la Ocolul Silvic Bisericesc Iaşi, care vor recolta, în acest an, 5 raţe mari, o raţă mică, 8 sitari, 25 de ciori, 50 coţofene, 43 gaiţe, 24 vulpi, 30 guguştiuci, 49 grauri, 43 mistreţi, 15 fazani, dar şi 18 căpriori!

O pereche de capre negre, în bătaia armelor la Bacău

Şi la Bacău sunt repartizate pentru recoltă două exemplare de capră neagră, mascul şi femelă, anul trecut pe listă fiind un singur exemplar.

Surprinde, în acest an, numărul mare de cerbi comuni repartizaţi - 99 (82 în 2018), 18 fiind rezervaţi pentru recoltare de trofeu, cei mai mulţi (4) pe fondul de vânătoare Caşinul Superior.

Şi la căprior a crescut numărul – 892 (854 în 2018), dintre aceste exemplare 108 fiind dedicate amatorilor de trofee, dar şi la mistreţ – 2.301 (2.234 anul trecut), vulpe – 931, sau jder de copac - 37. Au scăzut, în schimb, cotele la ciocârlia de câmp – 5.293 (5.582), iepure de câmp - 1.929, cu 437 mai puţini decât în anul precedent, şi

fazan – 706.

Presiuni pentru ridicarea interdicţiei la vânătoarea de urs şi lup!

În data de 4 octombrie 2016, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România a anunţat decizia de a nu mai aproba cote de recoltă pentru speciile de urs brun, lup, râs şi pisică sălbatică, invocând îngrijorări legate de modul de monitorizare a populaţiilor acestor carnivore mari. De la acea data şi până în prezent, au fost implementate o serie de îmbunătăţiri special direcţionate către modul de monitorizare a carnivorelor mari. Anterior acestei decizii, România a fost data ca exemplu de studiu de caz pentru coexistenţa dintre populaţiile viabile de carnivore mari şi om. În data de 9 iunie 2017, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) şi World Wide Fund for Nature (WWF) România, împreună cu Federaţia Asociaţiilor de Vânătoare şi conservarea faunei sălbatice din UE (FACE) şi WWF Europa, s-au întrunit pentru un atelier de lucru comun pe subiectul carnivorelor mari în România, organizat sub îndrumarea Platformei UE privind Coexistenţa omului cu carnivorele mari, din care fac parte atât Consiliul Internaţional al Vânătorii şi Conservării Vânatului (CIC), cât şi FACE. La acest atelier de lucru s-au concluzionat, printre altele, faptul că „interzicerea vânătorii nu rezolvă problemele din România” – dimpotrivă, interzicerea vânătorii a dus la accentuarea conflictelor, nivelul pagubelor şi chiar şi cel al atacurilor asupra omului fiind în creştere.

Prin urmare, CIC şi FACE recomandă ridicarea interdicţiei de a vâna carnivorele mari. „Absenţa cotelor împiedică în mod substanţial conservarea şi managementul carnivorelor mari în România şi, în acelaşi timp, accelerează creşterea riscului de apariţie a conflictelor între om şi fauna sălbatică”, au precizat, luna trecută, într-o declaraţie comună, cei de la susţin cei de la CIC şi FACE.

Daniel BACIU