A fost făcut public topul Times Higher World University Rankings include 1.662 de universități din 99 de țări şi regimuri, ceea ce le face cele mai mari și cele mai diverse clasamente universitare până în prezent. Clasamentul a fost întocmit în baza a 13 indicatori de performanță atent calibrați, care măsoară performanța unei instituții în patru domenii: predare, cercetare, transfer de cunoștințe și perspective internaționale. Pe primul loc în acest top se află, pentru al şaselea an, Universitatea Oxford.

În acest top se află şi trei universităţi din Iaşi. Pentru prima dată, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a fost inclusă în acest top. TUIASI este a IX-a universitare românească aflată în acest top, la prima poziție la nivel național în rândul universităților tehnice, la categoria 1.200+, și pe locul al IX-lea în rândul universităților din România indexate în ranking. „Ne bucurăm că demersurile noastre de a deveni vizibili prin dezvoltarea pe care o avem în toate domeniile - educațional, științific și internaționalizare - dau roade. Evident că ne dorim să ne menținem în același trend ascendent și în perioada următoare. Cifrele bune din clasament, de la internaționalizare, s-au reflectat și în admiterea de anul acesta, unde am avut un număr record de candidați din țări UE și non-UE”, a declarat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu relațiile internaționale la TUIASI.

O altă universitate ieşeană aflată în topul Times Higher World University Rankings este Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr T Popa, clasată la categoria 1200+, iar printre universităţile româneşti din acest top se află pe un loc mai jos de TUAISI, pe locul 10. Cel mai bine clasată este Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, care este tot la categoria 1200+ dar care se situează pe locul 5 al universităţilor româneşti din acest top.

Ordinea universităţilor din România în acest top este următoarea:

1.Academia de Studii Economice din București (ASE), care este inclusă în categoria 501-600 din clasament

2.Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, inclusă pe poziţia 801-1000 în clasament

3.Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), care se află pe poziţia 1001-1200

4.Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, se află pe poziţia 1201

5.Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași se află în poziţia 1201+

6.Universitatea din București 1201+

7.Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați 1201+

8.Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș 1201+

9.Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași 1201+

10.Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași 1201+

11.Universitatea din Oradea 1201+

12.Universitatea Politehnică din București 1201+

13.Universitatea Politehnică din Timișoara 1201+

14.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1201+

15.Universitatea Transilvania din Brașov 1201+

16.Universitatea de Vest din Timișoara 1201+

Topul Times Higher World University Rankings poate fi consultat pe această pagină

https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/2022/world-ranking#!/page/0/length/25/locations/RO/sort_by/rank/sort_order/asc/cols/stats

Predare (mediul de învățare): 30%, din care Sondaj privind reputația: 15%, Raport personal-elev: 4,5%, Raportul doctorat-licență: 2,25%, Raportul doctorate acordate – cadru academic: 6% Venit instituțional: 2,25%.

Cel mai recent sondaj privind reputația academică (desfășurat anual) care stă la baza acestei categorii a fost realizat între noiembrie 2020 și februarie 2021. Acesta a examinat prestigiul perceput al instituțiilor în predare și cercetare. Datele din 2021 sunt combinate cu rezultatele sondajului din 2020, oferind aproape 22.000 de răspunsuri.

Pe lângă faptul că oferă o idee despre cât de angajată este o instituție pentru a crește următoarea generație de cadre universitare, o proporție ridicată de studenți postuniversitari sugerează, de asemenea, furnizarea de predare la cel mai înalt nivel, care este astfel atractivă pentru absolvenți și eficientă în dezvoltarea acestora. Acest indicator este normalizat pentru a ține cont de mixul unic de subiecte al unei universități, reflectând faptul că volumul premiilor de doctorat variază în funcție de disciplină. Venitul instituțional este comparat cu numărul personalului academic și este normalizat pentru paritatea puterii de cumpărare (PPP). Acesta indică statutul general al unei instituții și arată pe larg infrastructura și facilitățile disponibile studenților și personalului.

Cercetare (volum, venit și reputație): 30%, din care Sondaj privind reputația: 18%, Venituri din cercetare: 6% şi Productivitatea cercetării: 6%. Cel mai proeminent indicator din această categorie analizează reputația unei universități în cercetare la nivel înalt, față de alte instituții de învățământ superior, pe baza răspunsurilor la o anchetă anuală privind reputația academică realizată de Times Higher Education. Veniturile din cercetare sunt comparate cu numărul personalului academic și ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP). Acesta este un indicator controversat, deoarece poate fi influențat de politica națională și de circumstanțele economice. Însă veniturile sunt esențiale pentru dezvoltarea cercetării de talie mondială și, deoarece o mare parte sunt supuse concurenței și judecate de peers, experții noștri au considerat că este un indicator valid. Acest indicator este pe deplin normalizat pentru a ține seama de profilul academic distinct al fiecărei universități, reflectând faptul că granturile de cercetare la disciplinele științifice sunt adesea mai mari decât cele acordate pentru cercetarea de științe sociale, arte și discipline umaniste.

Referințe (influența cercetării): 30% Indicatorul de influență a cercetării analizează rolul universităților în răspândirea de noi cunoștințe și idei. Se examinează influența cercetării prin numărul mediu de lucrări publicate de o universitate care sunt citate de către cercetători la nivel global. Anul acesta, furnizorul nostru de date bibliometrice Elsevier a examinat peste 108 milioane de citări la 14,4 milioane de articole din jurnale, recenzii de articole, lucrări de conferință, cărți și capitole de cărți publicate pe parcursul a cinci ani. Datele includ mai mult de 24.600 de reviste academice indexate de baza de date Scopus a lui Elsevier și toate publicațiile indexate între 2016 și 2020. Sunt, de asemenea, colectate citări ale acestor publicații făcute în cei șase ani din 2016 până în 2021. Citatele ajută să arate cât de mult contribuie fiecare universitate la suma cunoștințelor umane: arată care cercetare s-a remarcat, dacă a fost preluată și folosită de alți cercetători și, cel mai important, a fost împărtășită în întreaga lume științifică pentru a extinde limitele înțelegerii noastre, indiferent de disciplină.

Perspectiva internațională (personal, studenți, cercetare): 7,5%, din care Proporția de studenți internaționali: 2,5%, Proporția personalului internațional: 2,5%, Colaborare internațională: 2,5%. Capacitatea unei universități de a atrage studenți, postuniversitari și profesori din toată lumea este cheia succesului său pe scena mondială. La al treilea indicator internațional, se calculează proporția din totalul publicațiilor relevante ale unei universități care au cel puțin un co-autor internațional și se recompensează volume mai mari. Acest indicator este normalizat pentru a ține cont de mixul de subiecte al unei universități și folosește aceeași fereastră de cinci ani ca la categoria „Referințe: influență de cercetare”.

Venit din industrie (transfer de cunoștințe): 2,5% reprezintă capacitatea unei universități de a ajuta industriile cu inovații, invenții și consultanță a devenit o misiune de bază a sistemului de învățământ superior contemporan global. Această categorie urmărește să detecteze activitatea de transfer de cunoștințe, analizând cât de mult câștigă o universitate din cercetarea plătită de industrii (ajustat pentru PPP), în funcție de numărul de cadre academice pe care le angajează. Categoria arată măsura în care companiile sunt dispuse să plătească pentru cercetare și capacitatea unei universități de a atrage finanțare de pe piața comercială – indicatori utili ai calității instituționale.