Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă” din Dragosloveni

 Situată în satul Dragosloveni din comuna Dumbrăveni, judeţul Vrancea, Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă” a fost amenajată în anul 1958, cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la naşterea scriitorului. Clădirea este una construită în stil românesc, având un etaj şi fiind înconjurată în trei părţi de renumitele podgorii vrâncene.

În interiorul casei, cu ajutorul obiectelor personale ale scriitorului, s-a reuşit reconstruirea atmosferei de lucru a lui Alexandru Vlahută, a universului vieţii şi operei sale.
O altă casă memorială care poartă numele lui Alexandru Vlahuţă este cea de la Agapia, judeţul Neamţ - muzeu înfiinţat în casa în care au locuit sora şi mama scriitorului, şi unde acesta venea pentru a se odihni, în timpul verii.

Alexandru Vlahuţă, cunoscut scriitor român, s-a născut la data de 5 septembrie 1858.A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti pentru un an, fiind nevoit să le sisteze din cauza situaţiei materiale precare, devenind profesor. A predat la mai multe şcoli din ţară, editând şi două reviste, dintre care una în colaborare cu George Coşbuc.

În 1905, se căsătoreşte pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni. Ei vor locui într-o casă cu un etaj, care devine în 1958 Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă”.
În Vrancea au trăit multe personalităţi marcante pentru istoria şi literatura română, cu o istorie strâns legată de unirea principatelor din 1859.O personalitate vrânceană ce face cinste judeţului din acest punct de vedere este fostul deputat Ion Roată, cunoscutul „Moş Ion Roată”. Acesta are casa memorială în satul Gura Văii din Comuna Câmpuri. Casa datează de la sfârşitul secolului XIX, aici fiind amenajată o expoziţie care surprinde fragmente din viaţa deputatului ce a reprezentat judeţul Putna în divanul ad-hoc al Moldovei.

Casa legendarului Moş Ioan Roată a fost transformată în muzeu pe data de 24 ianuarie 1959, cu ocazia centenarului Unirii Principatelor Române. Casa cuprinde obiecte de pe vremea lui Ioan Roată, precum şi documente ce stau mărturie rolului său ca reprezentant al ţăranilor putneni în cadrul divanului ad-hoc al Moldovei din 1857.

Locuinţa are două camere, iar în interior se află obiecte ce au aparţinut fostului deputat: o icoană foarte veche, masa, patul, „desagii moşului” şi alte elemente ambientale din acele vremuri.
Dacă vă aflaţi în judeţul Vrancea, nu rataţi o vizită în oraşul Focşani. În multe documente, oraşul este denumit „Oraşul de pe Milcov”, râu pe care Ştefan cel Mare a stabilit graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească. Denumirea oraşului vine de la numele familiei Focşa, familie de moldoveni foarte apreciaţi de Ştefan cel Mare. Unirea din 1859 are o foarte mare însemnătate pentru oraş, în urma semnării actului, fiind desfiinţată graniţa dintre cele două principate.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic
0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4205

Sursa foto: www.vrancea.djc.ro