Codlea - „oraşul florilor”

Braşovul nu a fost întotdeauna capitala Ţării Bârsei. Acesta şi-a disputat întâietatea cu alte comunităţi, cele din Râşnov, Feldioara, Prejmer şi Codlea. Legenda spune că între Braşov şi Codlea era însă disputa cea mai aprigă, iar pentru a pune capăt acesteia s-a hotărât să se ţină târg în aceeaşi zi în ambele localităţi. Localitatea al cărei târg va fi cel mai aglomerat va fi capitala. Datorită amplasării trecătorilor, a năvălit spre Braşov mult mai multă lume, de atunci devenind capitala Ţării Bârsei.
Stema Codlei este foarte asemănătoare cu cea a Braşovului, având însă mai puţine rădăcini şi de ambele părţi câte o stea. Se presupune că localitatea a fost înfiinţată de coloniştii germani în perioada în care Ordinul Cavalerilor Teutoni se afla încă în ţara Bârsei.
Numele localităţii se presupune că ar veni de la termenul de gutui, din latinescul a „cidonia” – Cidinis, Cydinum şi Czeydin, sau din germanul Zeidler, care însemna apicultor, din care derivă de altfel numele nemţesc al aşezării – Zeiden. O altă explicaţie ar fi că numele vine de la latinescul „cernere” – a împarţi şi cuvântul slav „dun” sau „dava” - cetate de pământ, care ar explica numele localităţii din sec XIV Zerden şi numele maghiar – Feketehalom, sau de ceaun, căldare din slavul „cotal” – Codlea.
Municipiul Codlea este situat la doar 15 kilometri de Braşov şi a fost pentru întâia oară menţionat în anul 1265 sub denumirea de Feketehalom - Cetatea Neagră iar mai târziu în 1377 sub denumirea de villa Cidinis.
Întemeierea localităţii este atribuită Ordinului Cavalerilor Teutoni, care au ridicat aici în anul 1211 prima fortificaţie de pe teritoriul Codlei. Cetatea era numită Cetatea Neagră transformându-se în cetate ţărănească după 1432. Scopul acesteia era, pe lângă cel civil şi religios, unul militar, de apărare şi supraveghere a trecătorii peste munţii Perşani.
Localitatea era constituită ca o aşezare tipică, după modelul luat din Franconia, ceea ce presupunea construirea locuinţelor după modelul de două uliţe. În centru se afla biserica-fortificaţie.
În Evul Mediu, Codlea era unul dintre cele 5 scaune de judecată ale Ţării Bârsei, astfel că, în documente ale secolului XV, localitatea nu mai este menţionată ca sat – villa, ci ca târg – oppidum.
După invazia turcilor din 1421, care pustieşte aşezarea, ţăranii din Codlea decid ca măsură de apărare, întărirea cetăţii din jurul bisericii. Dublu fortificată încă din secolele XV-XVI cu turnuri şi ziduri ale căror înălţimi variază între 8 şi 10 metri, fortificaţia are ca element deosebit de interesant turnul bisericii, numit „Turnul Fierarilor” ce atinge o înălţime de 65 de metri, accesul în el făcându-se separat de biserică.
După mai multe pustiiri şi incendii, Codlea este refăcută de către curajoşii ei locuitori. Astfel, în 1540 s-au deschis aici primele şcoli săseşti, iar la 1800 prima şcoală românească. În anii 1980, Codlea era cunoscută ca oraşul florilor. Prima seră de flori este construită în 1890 de către Wilk Mihai, serele de fiind timp de zeci de ani simbolul localităţii.
A doua localitate din Ţara Bârsei ca importanţă, Codlea vă aşteaptă să-i admiraţi frumoasele construcţii medievale: Biserica Fortificată, cea mai amplă fortificaţie din Ţara Bârsei datorită celor două rânduri de ziduri, fiind una dintre cele mai impresionante edificii de acest gen din Transilvania, Biserica Ortodoxă, Situl arheologic „Cetatea Neagră”, lacurile de la Codlea sau Monumentul închinat eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3400.

Sursa foto: wikimedia.org