Conacul Carp din Ţibăneşti

Familia Carp se stabileşte în Moldova în secolul al XVI-lea. Originari din ţările baltice, au fost pentru prima dată menţionaţi în scrierile lui Dimitrie Cantemir, care citează Familia Carp ca fiind printre cele mai importante neamuri boiereşti ale Moldovei secolului al XVIII-lea.
În anul 1646, armaşul Carp Lungul cumpără moşia de la Ţibăneşti, care 12 ani mai târziu este vândută vistiernicului Necula Manole, ajungând treptat din nou în proprietatea familiei Carp.
În anul 1771, Gheorghe Carp cumpără întreg satul Ţibăneşti de la Nicolae Gherghel. Aici, fiul lui, Ion Carp, avea să construiască în jurul anului 1820 un conac, iniţial prevăzut doar cu parter şi un etaj. Întors de la studiile pe care le efectuase în străinătate, Petre, fiul lui Ion Carp vine cu idei noi de reamenajare a conacului boieresc. Aşadar pe la 1830, amenajează de jur-împrejurul edificiului o grădină mare, înfrumuseţând casa părintească.
După ce se căsătoreşte, Petre Carp începe să îţi petreacă aici timpul de la începutul verii până la sfârşitul toamnei. De pe urma căsătoriei cu Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu, s-a născut un copil. Fiul acestora, se naşte la 21 iunie 1837 şi este botezat Petrache – Petre P. Carp.
Figură remarcantă a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi a primei părţi a secolului al XX-lea, P.P. Carp urmează cursurile Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Politice din Bonn, unde şi-a luat şi doctoratul în drept. Din 1862, P.P. Carp se avântă pe scena politică, ocupând funcţii de răspundere în aparatul de stat. Este unul dintre întemeietorii Societăţii „Junimea” din Iaşi în 1863, împreună cu Titu Maiorescu, Th. Rosseti, Vasile Pogor şi Iacob Negruzzi.
După căsătoria, în 1873, cu Sevastia, fiica moşierului Ion Cantacuzino, şi după moartea tatălui său, în anul următor P.P. Carp primeşte moştenire moşia de la Ţibăneşti. Cu toate că era implicat activ în viaţa politică, nu uită de administrarea moşiei părinteşti, unde petrece mult timp, şi unde merge pentru a uita de nereuşitele din viaţa profesională. S-a implicat în viaţa satului, construind aici o şcoală, un dispensar medical, aducând medici, preoţi şi învăţători, pentru a stimula evoluţia satului natal.
După ce s-a retras din viaţa politică, în vara anului 1905, a început reclădirea conacului, adăugând un al doilea etaj, cu o terasă mare ce oferea o superbă vedere asupra grădinii. În perioada Primul Război Mondial, conacul a adăpostit un spital pentru bolnavii de febră tifoidă, familia Carp retrăgându-se la Bucureşti. După război, în anul 1919, Petre P. Carp moare, fiind înmormântat în mausoleul familiei din parcul conacului.
Proprietatea Carpilor a fost confiscată de stat, printre clădirile preluate aflându-se şi conacul cu 12 camere, o cramă, trei pivniţe, o lăptărie şi locuinţa administratorului. Conacul a fost, pe rând, sediul CAP-ului Ţibăneşti, sediul societăţii agricole şi Clubul Copiilor. Lăsat în paragină mai mulţi ani, în anul 2001 este retrocedat fraţilor Ioan şi Ştefan Sturdza, nepoţii lui Petre P. Carp.
Ansamblul Conacului Petre P. Carp se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi şi este compus din trei elemente: Biserica „Adormirea Tuturor Sfinţilor”, Conacul P.P. Carp şi Mausoleul familiei Carp.
Un adevărat exemplu de arhitectură specifică sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, Conacul Carp nu trebuie trecut cu vederea dacă sunteţi în trecere prin Moldova.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic
0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 2208.

 

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK