Turism in Tara Zarandului: castelele, cetatea Ineului, biserica si troitele de la Almas

Castelele, cetatea Ineului, biserica si troitele de la Almas, dar mai ales statiunea Moneasa atrag sute de turisti in fiecare an.

Tara Zarandului a inceput sa fie vizitata de tot mai multi turisti. Acestia imbina istoria cu distractia si pleaca de fiecare data cu gandul de a reveni cat mai repede intr-una dintre cele mai apreciate zone turistice din Romania. Printre cele mai cautate destinatii de catre turisti sunt castelele, cu legendele lor legate de printi si printese. Doua dintre ele, cele de la Ineu si Mocrea au aceeasi legenda: au fost pierdute la carti. Chiar la intrarea in Tara Zarandului, la Mocrea se afla Castelul Solymosy, care a fost ridicat in anul 1834 de catre baronul Aczel Alexandru si a fost amplasat in mijlocul unui parc cu specii rare de arbori.

Monument de arhitectura neo­clasica, castelul are pivnite mari,  sapate direct in stanca.  Baronul a avut vii pe dealul de la Mocrea, iar vinul era depozitat in pivnitele uriase. Legenda spune ca la castel au avut loc numeroase petreceri cu invitati de seama. Dar, Petru Aczel, un membru marcant al familiei, a pierdut in 1879 castelul la carti in favoarea baronului Solymosy. Acesta l-a renovat si l-a detinut pana dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand a fost nationalizat. La cativa kilometri departare se afla castelul Karageorgevici de la Bocsig. A fost construit in jurul anului 1860 de catre fostul rege al Serbiei, Alexandru, care a ajuns in emigratie pe aceste meleaguri. Principesa Persida, sotia regelui Serbiei, cea care a cumparat domeniul in anul 1864 a murit si a fost inmormantata in cimitirul din Ineu. Fostul print Arsa, cel mai mare dintre fiii lui Karageorgevici, a pierdut intreg domeniul, de asemenea, la carti.

Mihai Viteazul, in Cetatea Ineului

Pe langa castele, o alta atractie deosebita este Cetatea Ineului. Desi are nevoie de lucrari serioase de reabilitare, turistii vin la Ineu pentru a vedea locul unde a poposit Mihai Viteazul. Prima atestare documentara a cetatii Ineului, ridicata in centrul unui cnezat romanesc, arata ca a fost construita in anul 1295. Aproape un secol mai tarziu, familia Losonczi a primit mosia Ineu si a inceput constructia unei noi cetati. In 1472 este prima atestare documentara a unui castelan la Ineu, dar in 1554 cetatea a devenit centru de sangeac otoman. In 1595, armatele ardelene au cautat sa recucereasca Campia Aradului, iar in 22 octombrie 1595 garnizoana otomana de la Ineu a fost silita sa capituleze. Cetatea a ajuns in stapanirea lui Mihai Viteazul, care a trecut prin aceasta cetate in drum spre Praga pentru a duce tratative cu imparatul Rudolf, care s-a aliat cu nobilimea transilvana impotriva domnitorului. Conform legendei, Mihai Viteazul ar fi poposit in Cetate si s-ar fi odihnit sub un copac urias. Cetatea are nevoie insa de restaurare, deoarece ultimele lucrari la Cetate au fost efectuate in anii 1975-1976.

Tratamente si distractie la Moneasa

La 100 de kilometri de Arad, la poalele Muntelui Codru Moma, se afla statiunea Moneasa, considerata „Perla Apusenilor". Aceasta a fost renumita pe vremuri prin baile sale termale si aerul puternic ionizat. Desi efectul apelor tamaduitoare de la Moneasa dainuieste de pe vremea romanilor, statiunea propriu-zisa are peste un veac de existenta. La 13 mai 1886, Ministerul de Interne Imperial de la Viena a atribuit pentru Moneasa denumirea de statiune balneara.

Situata pe un afluent al Crisului Alb, la o altitudine de 280-290 metri, Moneasa prezinta factori naturali de cura care o fac potrivita pentru tratarea unor afectiuni diverse, un loc ideal pentru recuperare psihologica, odihna si pentru tratamentul unor afectiuni reumatologice, stari de astenie fizica si psihica, nevroza astenica, hipertensiune arteriala in primele faze sau afectiuni ale sistemului nervos. Dupa 1990 statiunea a ajuns o ruina, dar au venit mai multi oameni de afaceri, au investit si au readus-o pe harta turistica a zonei. La Moneasa vin in fiecare an turisti din intreaga Europa pentru a beneficia de tratamente si cure de relaxare. Seara, distractiile se tin lant in discotecile si restaurantele din Statiune. Cei carora le place drumetia, pot urca pe varful Izoi sau merge la Pestera Lilie­cilor.

La cativa kilometri de Moneasa se afla Cetatea Dezna si un han pescaresc, ale carui preparate sunt vestite in intreaga zona. Turistii viziteaza si cariera de marmura. Multi dintre ei constata cu amaraciune ca tocmai ceea ce ar putea aduce bani frumosi Romaniei zace in paragina pentru ca aceia care ar trebui sa exploateze aceste locuri nu mai au nici un interes. Localnicii isi amintesc cu multa placere de perioada in care cariera de marmura functiona din plin si asigura 100 de locuri de munca. Ei spun ca marmura lor este „valuta" si ca, daca ar fi exploatata corespunzator, nivelul de trai din zona ar creste simtitor.

Napoleon, "inmormantat" cu marmura

La Moneasa se extrage marmura rosie si neagra cu caracteristici recunoscute. Marmura rosie, dar de o calitate mai slaba exista doar la Verona. Cu cea de la Moneasa s-au placat in perioada Imperiului Austro-Ungar peste 150 de cladiri istorice din Budapesta si Viena. Chiar si mormantul lui Napoleon se pare, conform unor surse, ca ar fi placat cu  marmura adusa din aceste locuri. Lui Nicolae Ceausescu i-a placut marmura de Moneasa, care a fost folosita la constructia actualului Palat al Parlamentului, dar si al Guvernului, unde sala de marmura a fost placata cu aceasta marmura.