Editorial

 Dorian OBREJA La finele anului trecut, mai precis pe 19 decembrie,.cu prilejul anunţului privind terminarea creionării bugetului de stat pe 2022, şeful executivului promitea, clar şi ferm, că „aşa cum ne-am angajat, nu vom creşte taxe şi impozite”. Aceeaşi promisiune revenea, din partea aceluiaşi personaj, in primele luni ale acestui an, de exemplu pe 17 mai, cand se sublinia că guvernul şi-a respectat angajamentul şi că „anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare”, in sensul că nu vor fi introduse noi taxe sau impozite. Deşi, pe ...

  Dorian OBREJA Nu ştiu dacă percepţia mea este aceeaşi cu a majorităţii cetăţenilor/cititorilor, dar bănuiesc că da: pe plaiurile mioritice, incepand din noiembrie 2021, adică odată cu instalarea executivului condus de către un general in rezervă, s-a instaurat un soi ciudat de linişte, atat la nivel de societate, cat şi, mai ales, pe scena politică, actorii părand a se fi obişnuit cu rolurile in care au fost distribuiţi. Ce să fie, ce să fie? Aşa ceva nu prea s-a mai inregistrat de mult, de peste două decenii, de cand era la putere sloganul „Dormi lini� ...

Dorian OBREJA Toate sunt foarte relative, ar putea spune un inţelept. Mai ales dacă ar fi să se refere la tablou precum cel care urmează a fi creionat prin compararea a două momente diferite – in timp -, dar foarte asemănătoare. Să vedem mai in amănunt despre ce e vorba. În urmă cu doi ani şi trei luni, intr-o publicaţie apărea o ştire cu un titlu cutremurător – «Alertă mondială ! Vine o foame de proporţii biblice » - şi cu un conţinut pe măsură, din care desprind doar două citate : « Foametea care ne pandeşte es ...

 Dorian OBREJA   Dacă tot sunt căldurile acestea, tot privim spre cer să vedem dacă apar sau nu norii care să aducă ploaia răcoritoare. Pană ce va fi să fie aşa , constatăm că lucrurile nu sunt prea clare in ceea ce priveşte un termen din „famile”, şi anume zgarie-norii. Confuzii incepand cu exprimarea, atata vreme cat intalnim ceva de genul „cele mai inalte zgarie-nori din lume”, in condiţiile in care „zgarie-nori” este substantiv masculin invariabil. Dar confuzia la nivel de comunicare e doar cea mai mică dintre toate, după ...

 Dorian OBREJA  Parcurgand pagini din istoria unui cantec, aflăm lucruri cat se poate de pilduitoare, pe de o parte, iar pe de alta, argumente pentru construirea unui titlu precum cel  de mai sus, care inseamnă, in limba noastră, „Germania mai presus de toate, din nou?”. La 1841, August von Fallersleben scria versurile a ceea ce urma să devină imnul naţional al Germaniei – „Cantecul germanilor”, pe melodia compusă de către Franz Joseph Haydn  Cantecul acesta e, in general, cunoscut pentru primul său vers –„Deutschland ...

 Dorian OBREJA  Aş face o paralelă intre două situaţii inregistrate in ţara noastră, la distanţă de peste trei decenii una de alta, paralelă aflată sub semnul subtitlului „250 de lei Ceauşescu, 50 de bani Iohannis”. Pe 21 decembrie 1989, după cum din ce in ce mai puţini işi aduc aminte, preşedintele de atunci al Romaniei, sub presiunea populaţiei, anunţa că s-a „luat o importantă hotărare privind nivelul de trai al populaţiei”, prin majorarea retribuţiei cu 200 lei pe lună şi a alocaţiei pentru copii cu 30-50 lei. Decizia nu a mai ...

 Dorian OBREJA  Fără a exagera cu nimic lucrurile, lumea stă, in această perioadă, pe un butoi de pulbere (unii spun că ar fi vorba chiar de pulbere nucleară). Ar fi fost cat se poate de normal ca, in aceste circumstanţe, entităţi create special pentru rezolvarea unor asemenea situaţii să-ţi indeplinească misiunea. În urmă cu puţin peste un secol, mai precis după primul război mondial, s-a infiinţat Societatea (sau Liga) Naţiunilor, prima organizaţie internaţională de securitate avand obiectivul principal de a menţine pacea mondială. Eficienţa ac ...

 Dorian OBREJA Nu vă lăsaţi păcăliţi(confuzionaţi de cele scrise mai sus: nu e vorba catuşi de puţin de iniţialele Uniunii Europene, ci de cele ale unei persoane (in ordinea nume, prenume), extrem de mediatizată in Romania in ultimele două decenii. Mediatizarea extremă a fost pe deplin justificată, avand in vedere jaloanele din ascensiunea, dar şi cele din decăderea personajului. După 2004, subiectul acestor randuri a fost consilier prezidenţial, şef al Cancelariei Prezidenţiale, deputat, ministru al Turismului şi apoi al Dezvoltării Regionale. Zece ani mai tarzi ...

 Dorian OBREJA Mai ales in contextul conflictului armat ce se desfăşoară la graniţa  din nordul şi estul ţării noastre, apartenenţa la o organizaţie militară definită drept cea mai puternică din lume ar trebui să dea romanilor un sentiment de siguranţă maxim, determinandu-ne să gandim că suntem atat de bine apăraţi, incat nimic nu ni se poate intampla. Oare chiar aşa să fie? Desigur, nu mă aştept la răspunsuri – grabnice şi competente – care să mă liniştească, intrucat am inceput a avea oarece indoieli. În urma unor evenimente, ţin ...

 Dorian OBREJA Trebuie să completez de indată titlul acestor randuri: din fericire, doar cateodată; dar, din nefericire, mai des decat ar trebui (de fapt, nu ar trebui deloc!). După cum am mai afirmat in multe randuri, atat in scris, cat şi in discuţii cu prieteni de aici şi de prin alte părţi, cu oameni intilniţi intamplător, iubesc sincer şi profund Iaşul, oraş in care m-am născut şi mi-am petrecut peste 85 la sută din timpul vieţii (ceea ce, la varsta mea, depăşeşte 6 decenii), oraş in care am crescut şi am fost educat, unde mi-am urmat destinul, fie că a fost ...

 Dorian OBREJA Iulie 1887, Paris, Franţa. Un moment de reţinut: atunci a inceput edificarea Turnului Eiffel. Construcţie celebră, pe schelet de oael, măsurand 324 metri inălţime şi devenit, de atunci incoace, simbolul Franţei (şi al Parisului) cel mai răspandit la nivel mondial, deşi, tot de atunci incoace, s-au mai construit diferite obiective. Legat de acest simbol, iată cateva lucruri mai puţin ştiute şi care e bine să fie cunoscute (fie şi din dorinţa de a nu repeta greşeli consemnate de istorie). Cel al cărui nume este purtat de turn, Gustave Eiffel, a fost, ...

 Dan M.BREZULEANU N-am pus căruta inaintea boilor, cum cred miticii, ci am pus boii la căruta natiunii si, ghinion! – stăm si ranjim cu oistea-n gard, asteptand să vină cineva să ne scoată la liman. Din nefericire, nici măcar politicul nu ne-a sters, cum a promis, ghinionul din ADN si tot peste prosti dăm pe drumul poftelor noastre de respect dodolot. O fi prostul opera naturii, dar miticii sunt, fără indoială, opera ignorantei noastre, a poftelor noastre neinfranate după admiratie. Se spune că nu pare uman cel care nu este prost uneori, dar multora le place să abu ...