Reacţii din culisele examenelor naţionale

* examenele naţionale din acestă vară au stârnit comentarii aprinse, bucurii trecătoare şi nemulţumiri uriaşe * per total, a fost un sfârşit de an cu realizări datorat şi cauzat – în egală măsură – gradului mediu şi mic de dificultate al subiectelor * lupta continuă, pentru un loc călduţ la liceu sau la facultate

După un an de stres, de simulări, de ameninţări, de isterie generală cu privire la groaza examenelor naţionale, elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a au părut să se dezumfle, în faţa subiectelor. Bucuria iniţială, a constatării că ştiu să rezolve cerinţele, s-a transformat în nedumerire – în faţa unor itemi jenant de uşori şi în frustrare – la concluzia că, indiferent dacă au învăţat mai mult sau mai puţin, rezultatele pot fi aceleaşi.

La nivelul judeţului, rata de promovabilitate la Evaluarea Naţională a fost de 74,71%, cu 12 procente mai mare decât în 2012

Din 8.472 de elevi din clasele a VIII-a, aproximativ 7.000 au pus punct anului şcolar, cu toate mediile încheiate. Dintre aceştia, 6.770 s-au prezentat la examenele din cadrul Evaluării Naţionale. Gradul de dificultate al probelor a fost, cu adevărat, mediu. Astfel, la limba şi literatura română, 85% dintre candidaţi au luat note peste 5, faţă de 81% - anul trecut. În plus, 101 elevi au luat 10, faţă de 69 în 2012.

La limba română s-au obţinut 101 note de 10, faţă de 69 – anul trecut. La matematică, în 2012 au fost 284 de note de 10, iar acum numărul acestora a ajuns la 572.

Matematica pentru to(n)ţi

Dacă la română se aşteptau să fie relativ uşor, la matematică, elevii au fost de-a dreptul uimiţi. Numai la subiectul al treilea, la problemele de matematică aplicată, una de geometrie plană şi una de geometrie în spaţiu puteau să mai existe ezitări. „Am făcut totul. Chiar şi la ultima parte. Mi s-a părut foarte uşor şi voi lua sigur 10!”, spunea Cătălin, elev la Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun”, la ieşirea de la examen. Şi, a luat. El – şi încă 571 de colegi de-ai săi, de la diferite unităţi de învăţământ din Iaşi. „Ori avem 572 de genii, ori suntem de râsul curcilor! 10 este o notă care nu se ia atât de uşor, mai ales la o ştiinţă exactă”, s-a revoltat un profesor de matematică, prevestind ceea ce avea să urmeze. Faţă de anul trecut, când s-a înregistrat o promovabilitate de 49%, anul acesta succesul a ţâşnit la 71%. „A crescut numărul elevilor care au luat 5 şi 6, pentru că subiectul a fost mai echilibrat. Este un lucru bun, pentru că examenul evaluează sistemul, nu face doar ierarhii. Fiind la final de gimnaziu, nota are şi o valoare de diagnoză a nivelului de pregătire al elevului la final de ciclu gimnazial”, a explicat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar.
Cu toate acestea, uşurinţa cu care s-au luat note de 5 şi 6 a fost direct proporţională cu uşurinţa cu care, elevi buni – dar nu foarte buni, au reuşit să ia 8, 9 şi, cu puţin noroc, chiar şi 10.

Mediile de admitere la liceu, calculate din nota la Evaluarea Naţională şi media anilor de studiu face ca nu mai puţin de 771 de elevi să aibă între 9.50 şi 10. Alţi 849 se află în intervalul notelor 9-9.49. La polul opus, doar 342 de candidaţi au dovedit că nu sunt în stare să ia un 5 amărât.

Foc la admiterea la liceu!

Astfel, mediile mult prea mari se vor întoarce împotriva tuturor. Pentru că, de exemplu, nu mai puţin de 771 de copii au, pentru intrarea la liceu, medii cuprinse între 9.50 şi 10! În aceste condiţii, deşi unii dintre ei îşi ştiau exact opţiunile, au trebuit să completeze mai multe câmpuri în fişa de înscriere – licee, clase, profiluri – ca să fie siguri că vor prinde un loc la un colegiu pe măsura aşteptărilor. „Este o perioadă de criză. Este posibil ca, în anii următori să nu mai avem cu cine face performanţă. În clase vor ajunge elevi foarte buni, dar şi tineri de nivel mediu, urcaţi pe o treabă mult mai sus decât merită. Ei vor avea un şoc, atunci când nu vor face faţă. Noi – ori vom scădea nivelul şi-i vom pierde pe cei buni, ori îi vom elimina pe intruşi, riscând să rămânem cu clasele goale”, îşi face calcule un profesor cu zeci de olimpici la activ.

67,55% dintre candidaţii din clasele a XII-a au promovat examenul de Bacalaureat. La fel ca şi la Evaluarea Naţională, creşterea promovabilităţii din acest an a urcat spre 12 procente.

Mai mulţi maturi cu diplomă

Povestea de fericire şi de groază – totuşi, cu mai puţine riscuri pentru viitor – s-a repetat şi la Bacalaureat. Iniţial, probele scrise au început furtunos. Subiectul la limba română a fost pe dos faţă de cum credea marea majoritate. „La primul subiect ne aşteptam la o poezie, dar a fost un text epic. La fel, la subiectul al treilea, ne aşteptam la un roman, dar am avut de scris despre simbolism şi poezia lui Bacovia. Am învăţat destul de mult şi am scris dar, pentru cei care nu au învăţat, nu a fost foarte uşor”, a spus Olesia, elevă la Liceul Teoretic „Miron Costin”. Eseul ce a vizat creaţia unui reprezentant al simbolismului – pentru elevii de la profilul umanist şi prezentarea temei şi a viziunii despre lume într-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu – pentru ceilalţi candidaţi a scăzut din elenul tinerilor. Şi din note. În acelaşi timp, a mărit considerabil numărul perlelor din tezele elevilor!
A compensat, însă, matematica. „A fost foarte uşor, chiar am fost surprinsă. Am terminat într-o oră, nu aveam ce să fac mai mult în sală”, s-a mândrit Ioana, una dintre candidatele de la Colegiul Tehnic „I. C. Ştefănescu”. Aceasta nu se ruga decât pentru o notă de trecere la obiectul groazei, iar după examen era convinsă că va lua pe puţin 7 – până la maxim nota 9!

Candidaţi admişi la Bacalaureat
Media 10 – 12 candidaţii
Medii între 9 şi 9.99 – 790
Medii între 8 şi 8.99 – 993
Medii între 7 şi 7.99 – 887
Medii între 6 şi 6.99 – 774

Candidaţi respinşi la Bacalaureat
377 cu medii între 5 şi 5.99
1.656 cu medii sub 5

Liceele tehnologice au cu ce se mândri

Per total, pentru cei 5.116 candidaţi, rata de promovabilitate a fost de 67.55%, adică mai mult cu aproape 12 procente faţă de anul trecut. La liceele tehnologice, promovabilitatea a fost de 46,64% - mult mai bună decât în alţi ani, dar destul de mică pentru uşurinţa subiectelor. În acelaşi timp, la filiera teoretică, procentul de promovabilitate a fost de 85,21%. În jos, ca medii şi promovabilitate, au tras destul de mult candidaţii din seriile anterioare. Dintre aceştia, doar 31,72% au reuşit să obţină, în sfârşit, o medie de minim 6. Astfel, 2.033 de tineri nu au apucat să sară peste pragul de promovabilitate. Cu toate acestea, Iaşul a rămas, ca de obicei, în top trei în ceea de priveşte rata succesului. „Este o evoluţie bună, care s-ar explica şi prin numărul important de simulări şi printr-o conştientizare a elevilor, prin faptul că suntem a treia oară la un Bacalaureat monitorizat prin camere video şi care, treptat, s-a credibilizat tot mai mult”, consideră Camelia Gavrilă, inspector şcolar general.

Explicaţii pentru creşterea ratei de promovabilitate la Bacalaureat:
peste 1.000 de candidaţi neînscrişi
subiecte diferenţiate, în funcţie de profil şi de filiera absolvită
examen dat în câteva etape, doar prin prezentarea tinerilor la probele la care se simţeau stăpâni

Mană cerească pentru universitari

Faţă de anii trecuţi, când ruşinea promovabilităţii zero s-a înregistrat şi în municipiu, acum doar patru unităţi de învăţământ de la ţară au avut parte de eşec total. Acestea sunt liceele tehnologice Focuri, „Ştefan cel Mare” Cotnari, „Dumitru Popa” Mogoşeşti şi Stolniceni-Prăjescu. Blestemul celor trei ani la rând de nepromovabilitate a fost rupt la Liceul Holboca, unde un candidat – din cinci prezenţi, a reuşit să obţină media 6.50.
Acum, tinerii cu 10, dar şi cei cu 6, se pregătesc să devină studenţi. Universităţile îi aşteaptă cu braţele deschise, cu sute şi mii de locuri, unele la buget, iar altele, destul de îmbietoare, la taxă. Căci, un student, absolvent de Bacalaureat cu nota minimă – n-o fi el motiv de mândrie, dar este scăpare din criză pentru mediul academic.
Aşa se obţine, din clasa a VIII-a, până la liceu şi la facultate, un întreg cerc vicios – în care notele şi examenele îşi pierd valoarea şi în care noi ne pierdem echilibrul. Prima etapă a examenelor naţionale s-a încheiat. Trăiască admişii! Trăiască şi cei care au creat subiecte pentru toate duhurile şi pentru mândria materiei cenuşii! (Anda Pintilie)

Promovabilitate în Moldova la Evaluarea Naţională:
Suceava: 84,45%
Bacău: 75,91%
Iaşi: 74,71%
Neamţ: 72%
Botoşani: 71%
Vaslui: 69,54%

Promovabilitate în Moldova la Bacalaureat:
Iaşi: 67,55%
Suceava: 64,48%
Vaslui: 61,2%
Bacău: 60 %
Neamţ: 57,61%
Botoşani: 56,15%