Cât de poluat este judeţul Iaşi

* oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) au tras un semnal de alarmă privind situaţia CET 2 Holboca şi a gropilor de gunoi care, deşi sunt închise, ar putea atrage sancţiuni de la Uniunea Europeană * îngrijorătoare sunt depăşirile zilnice ale valorilor particulelor în suspensie, iar principala cauză este traficul din municipiul Iaşi

Starea mediului în judeţul Iaşi, raport pe 2012, prezentat de conducerea APM, arată cu ce probleme se confruntă zona. Astfel, conform măsurătorilor, au fost depăşite frecvent valorile limită la particulele în suspensie PM10 la staţiile din Podu de Piatră, municipiul Iaşi, şi de la Ungheni. „Traficul este sursa esenţială de poluare cu particule PM10. Pentru ozon, variaţia anuală în 2012 indică valori mai crescute vara, iar acestea sunt înregistrate, de obicei, în alte zone decât acolo unde se produce poluarea“, a transmis Bogdan Davideanu, directorul APM Iaşi. Acesta a atras atenţia asupra situaţiei gropilor de gunoi din judeţ. „Trebuie să avem grijă pentru că dacă în aceste zone se depozitează deşeuri şi după data oficială de închidere a lor, iar la verificare se descoperă acest lucru vom fi taxaţi. Acestea ar trebui păzite pentru ca nimeni să nu ducă acolo deşeuri“, a spus şeful APM.

CET 2 ar putea atrage penalizări de la UE

Şi oficialii Gărzii de Mediu Iaşi au atins acest subiect, dar şi cel al autorizaţiei de mediu pentru CET 2 Holboca. „Fostele gropi de gunoi sunt în administrarea primăriilor, iar noi am făcut presiuni la autorităţi să le monitorizeze. O problemă destul de gravă este legată de CET 2 Holboca, ce trebuia să finalizeze mai multe investiţii de modernizare până la finele acestui an, în caz contrar neputând primi avizele de mediu. Din diverse cauze, modernizările nu s-au făcut, ceea ce nu va permite funcţionarea după 1 ianuarie 2014, fără a atrage penalităţi“, a afirmat Cătălin Beleca, şeful Gărzii de Mediu Iaşi.

Oficialii APM Iaşi au vorbit şi despre degradarea solului în judeţ, principalii factori fiind eroziunea, alunecarea de teren sau inundabilitatea. Totodată, există situri în care solul prezintă degradare chimică din cauza activităţii industriale, depozitării de deşeuri sau a nămolului provenit din staţia de epurare ape uzate a municipiului Iaşi. Cele mai mari suprafeţe contaminate sunt în comuna Tomeşti, respectiv 14,8 ha, poluanţii fiind metale grele. În aceeaşi localitate şi cu acelaşi tip de poluanţi sunt afectate aproape 19 ha dintr-un sit al ApaVital. (Alina Stan)

În ultimii şase ani, procentul populaţiei judeţului Iaşi care are acces la sursă de apă potabilă a crescut de la 43% la 74,3% (2012). Reţeaua de canalizare s-a extins de la 17 localităţi în 2007 la 27, în 2012. Practic, sistemul de canalizare deserveşte doar 301.466 de locuitori ai judeţului.