Hăul din care priveşte Moldova spre 2020. Sărăcia din regiune în cifre

 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a publicat versiunea de lucru a strategiei prin care vor fi atrase fondurile europene în perioada 2014- 2020 * documentul cuprinde o imagine de ansamblu asupra Moldovei înaintea unui nou exerciţiu financiar * tabloul prezentat este unul sumbru: sărăcie, infrastructură precară, forţă de muncă necalificată, investitori puţini * strategia trasează şi direcţiile pe care trebuie să le urmărească proiectele ce vor fi accesate de anul viitor

 

* lipsa alternativelor pentru locuitorii din mediul rural, competitivitatea scăzută a mediului economic sau nivelul scăzut de atractivitate al regiunii sunt câteva dintre problemele punctate în document * printre soluţiile identificate se numără creşterea gradului de ocupare a tinerilor, accesul la educaţie, modernizarea infrastructurii sau susţinerea mediului economic

 Regiunea de Nord-Est a României porneşte în cursa pentru viitoarele fonduri europene, alocate în perioada 2014-2020, cu un handicap. Moldova, cea mai mare regiune din punctul de vedere al populaţiei şi al suprafeţei, continuă să fie cea mai săracă din ţară, potrivit analizei prezentate recent de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. „Cele mai multe din oraşele regiunii se confruntă cu un nivel scăzut de atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu“, se arată în varianta de lucru a Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020.

Citeşte AICI ce spune şeful ADR Nord-Est despre Strategia de Dezvoltare Regională

Unul dintre principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a regiunii vizează lipsa alternativelor economice din mediul rural, unde locuiesc în jur de 2 milioane de persoane (57% din populaţia Moldovei). Majoritatea practică o agricultură de subzistenţă. iar nivelul de calificare este redus. „Trei sferturi din populaţia săracă a regiunii locuieşte în mediul rural, iar un sfert îl reprezintă tineri între 16 şi 24 de ani“, se arată în documentul ADRNE.

Mai mult, în mare parte a regiunii lipsesc utilităţile de bază: sistem de apă potabilă şi canalizare. În 2011, în peste 80% din comunele din Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vaslui nu existau sisteme de canalizare. În 40% din comunele din judeţele Iaşi şi Neamţ şi în 58% din judeţele din Suceava nu existau, în 2011, sisteme de apă potabilă.

Doar 8% din firmele din IT sunt în Moldova

Productivitatea redusă a muncii este un alt factor care face din Moldova una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. „Cele mai scăzute productivităţi se înregistrează în comerţ, industria prelucrătoare şi, în mod surprinzător în comunicaţii şi informaţii. Numărul întreprinderilor cu servicii şi/sau produse în domeniul TIC reprezintă doar 8% din totalul naţional, cu o contribuţie modestă la cifra de afaceri naţională pe acest segment“, se arată în versiunea de lucru a Strategiei.

Lipsa investiţiilor în căile de acces, dar şi în infrastructura socială din mediul rural sau din oraşele mici şi mijlocii determină implicarea scăzută a mediului de afaceri, iar nivelul şomajului, mai ales în rândul tinerilor, este ridicat. „Practic, la fiecare trei tineri cu vârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani, unul dintre ei este şomer. Mai mult, peste 50% dintre gospodării fac faţă cu dificultate cheltuielilor curente“, arată analiza ADRNE.

„Priorităţile“ pentru 2014-2020

Pe acest fond economic şi social precar, în Strategia de Dezvoltare Regională s-au stabilit mai multe priorităţi pentru modul în care vor fi cheltuiţi banii în Moldova, în perioada 2014-2020, când începe al doilea exerciţiu financiar european pentru România. Astfel, pe lângă investiţiile pentru crearea unei infrastructuri rutiere moderne, pentru care s-au alocat fonduri însemnate şi în perioada 2007-2013, sunt anunţate ca priorităţi: „îmbunătăţirea capitalului uman“, „sprijinirea economiei competitive şi a dezvoltării locale“, dar şi „protejarea resurselor naturale“.

Concret, vor fi derulate proiecte ce vizează adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, promovarea formării profesionale continue, sprijinirea inovării în mediul economic prin crearea şi dezvoltarea clusterelor, dar şi prin atragerea lui spre spaţiul rural prin susţinerea capacităţilor antreprenoriale a tinerilor. Se doreşte sprijinirea accesării serviciilor dedicate IMM-urilor în domeniul agricol, dar şi crearea de reţele între firme sau instituţii publice. (Alina Stan)

 Forma finală a Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 va fi prezentată în prima parte a acestui an.