Proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană - riscuri şi beneficii

„Evenimentul Regional al Moldovei” în parteneriat cu Primăria Iaşi, Instituţia Prefectului - Judeţul Iaşi şi Asociaţia „Iaşi Capitală Culturală Europeană” a lansat campania pentru promovarea Iaşului ca viitoare capitală culturală europeană în anul 2021. Săptămânal, cotidianul nostru va publica articole şi interviuri relevante pentru susţinerea oraşului Iaşi în această competiţie. Vom relata despre avantajele obţinerii titlului de capitală culturală europeană, despre obligaţiile şi nivelul de implicare ale autorităţilor ieşene, precum şi despre beneficiile pe termen lung pentru comunitatea locală. Punctul final al campaniei va fi o dezbatere pe care cotidianul nostru o va organiza în luna mai împreună cu partenerii amintiţi şi oficiali europeni cu putere de decizie în cadrul programului CCE - 2021.

* titlul de Capitală Culturală Europeană poate aduce Iaşului recunoaştere şi apreciere la nivel european şi internaţional, poate atrage turişti şi chiar creşte respectul locuitorilor pentru urbe * mai mult, fiecare euro investit de municipalitatea ieşeană în acest eveniment poate genera între 8 şi 10 euro suplimentari * însă, câştigarea competiţiei poate atrage după sine riscuri enorme, iar evenimentul se poate transforma într-un fiasco dacă proiectul nu este gestionat profesionist

În anul 2021, un oraş din România poate deveni Capitală Culturală Europeană. Iaşul a intrat în acestă competiţie, dar are adversari puternici, Cluj, Timişoara, Arad, Braşov, Alba-Iulia şi Sfântu Gheorghe. Privilegiul de a deveni, pentru un an, capitala culturii europene atrage după sine numeroase avantaje, dar şi o serie de riscuri.

Beneficii

Potrivit unui ghid redactat de către specialiştii Comisiei Europene, statutul de Capitala Culturală Europeană poate genera avantaje substanţiale pentru un oraş în domeniile cultural, social şi economic. Beneficiile nu sunt concentrate doar pe parcursul anului în care oraşul este capitală culturală, ci şi în anii post-eveniment. Este vorba de o ocazie unică de a regenera oraşele, de a le schimba imaginea şi de a le face publicitate la nivel european şi internaţional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului.

Anumite oraşe care au devenit în anii precedenţi capitale culturale, gestionând manifestaţii de mare succes, au estimat că fiecare euro investit în eveniment poate genera între 8 şi 10 euro suplimentari. În consecinţă, evenimentul poate contribui la creştere şi la crearea de locuri de muncă. De asemenea, evenimentele din proiectul de capitală culturală europeană pot contribui semnificativ la incluziunea socială şi la dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus programe imaginative de informare directă a comunităţii şi au utilizat în mod eficient activităţile de voluntariat.

Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. După acordarea titlului, experţii europeni recomandă ca oraşul câştigător să pună în aplicare evenimentul în mod eficace pentru a garanta obţinerea avantajelor maxime de pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esenţial ca angajamentele luate în etapa de selecţie de către toţi actorii la nivel naţional să fie îndeplinite în etapa de pregătire şi pe parcursul evenimentului.

Programul „Liverpool Capitală Culturală Europeană - 2008” a avut un venit total de 130 de milioane de lire în şase ani, cel mai mare dintre toate oraşele care au beneficiat de acest titlu până astăzi.

Ce a adus titlul CCE pentru Liverpool (2008)

Universitatea din Liverpool şi Universitatea „John Moores” din acelaşi oraş, cu sprijinul primăriei, au realizat o cercetare, între anii 2005 şi 2010, analizând impactul pe care proiectul „Liverpool Capitală Culturală Europeană – 2008” l-a avut asupra oraşului şi a regiunilor învecinate. Au fost luaţi în considerare indici economici, sociali şi culturali.

Programul „Liverpool CCE-2008” a atras 9,7 milioane de vizite suplimentare, care constituie 35% din toate vizitele în oraşul Liverpool din 2008. Aceste vizite au generat un impact economic de 753,8 de milioane de lire (cheltuieli directe ale vizitatorilor suplimentari) atât în Liverpool, cât şi în regiunile Merseyside şi de Nord Est. 2,6 milioane de turişti au venit special pentru evenimentele din proiectul „Liverpool CCE-2008”, iar 97 % dintre aceştia au vizitat pentru prima oară oraşul. Evenimentul din 2008 a generat un plus de 1,14 milioane de nopţi rezervate la hotelurile din Liverpool, 1,29 milioane în restul regiunii Merseyside şi 1,7 milioane de rezervări la hotelurile din regiunea de Nord-Vest. Din punct de vedere geografic, o treime din participanţii la evenimentele proiectului „Liverpool CCE-2008” au fost din oraş şi din apropiere, 1/6 din participanţi au venit din regiune, iar aproape 5% au fost participanţi internaţionali.

În perioada 2006-2008 a avut loc o creştere considerabilă a angajamentelor culturale în oraşul Liverpool şi în regiunile învecinate. Audienţa la evenimentele artistice a crescut cu 10% în fiecare an, interesul pentru a vizita muzee şi galerii a fost mai mare în Liverpool decât în orice altă zona din UK. Peste 66 % din locuitorii din Liverpool au participat la cel puţin unul dintre evenimentele din proiectul „Liverpool CCE-2008”, 14 % dintre locuitori au declarat că „au încercat ceva nou” în 2008, iar 60 % din locuitorii întregii regiuni considerau că din 2008 au fost mai multe activităţi şi manifestaţii culturale decât în anii precedenţi.

Ce a însemnat pentru Sibiu titlul CCE (2007)

Programul CCE a triplat numărul de turişti şi a contribuit la dublarea bugetului local general în doar doi ani. Potrivit datelor prezentate de Asociaţia Sibiu 2007 şi Primăria Sibiu, în 2005 oraşul a înregistrat un număr de 220.000 turişti, iar în 2007 numărul acestora a ajuns la 700.000, 40% din total fiind străini. În ce priveşte bugetului municipiului, în 2005 indicatorii arătau o sumă totală de 47 milioane euro pentru ca în 2007 să ajungă la 89,9 milioane euro. Toate cartierele oraşului au trecut prin programe de dezvoltare de amploare, finanţările fiind asigurate, după caz, de Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Guvern. Doar în anul 2007 au fost făcute investiţii de 50 milioane euro, adică o sumă totală mai mare decât bugetul Sibiului în 2005. Potrivit datelor furnizate de cele două entităţi, cheltuielile cu programul CCE au ajuns la 104,8 milioane euro. Din această sumă, 13,4 milioane euro au fost alocate pentru activităţi culturale. Astfel, în parcursul anului 2007, au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2.062 de evenimente. Efectele obţinerii titlului de capitală culturală europeană au continuat să fie vizibile şi după anul 2007.

Riscuri

Experţii Comisiei Europene (CE) atrag atenţia că dincolo de beneficiile potenţiale ale titlului de Capitală Culturală Europeană, un oraş se poate confrunta cu numeroase probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamăgiri, riscuri politice şi dificultăţi financiare. În acest context, CE consideră că este importantă abordarea realistă a evenimentului, stabilirea clară a manifestaţiilor şi a surselor de finanţare. Experţii europeni arată că, deseori, eşecurile se datorează slăbiciunilor în gestionarea proiectului sau în finanţarea evenimentului de către autorităţile publice. De exemplu, o situaţie instabilă a personalului (directorii administrativi şi artistici) din structura responsabilă cu implementarea evenimentului poate cauza probleme în punerea în aplicare în mod eficace a acestuia. Pot apărea probleme şi în cazul în care noi responsabilii politici sunt aleşi în intervalul dintre desemnare şi anul respectiv, iar noua configuraţie politică nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare, sfatul CE este ca toate părţile implicate să încerce obţinerea prealabilă a unui consens politic şi protejarea împotriva oricăror schimbări potenţial destabilizatoare, legate de personal şi de finanţare, care ar putea apărea în urma schimbărilor politice fie la nivel naţional, fie la nivel local. Totalul finanţării publice destinate practic evenimentului reprezintă, bineînţeles, un risc şi necesită un angajament ferm care să fie transpus în realitate.

Subfinanţarea şi implicarea politicului - garanţiile eşecului CCE

Directorul executiv al Asociaţie „Iaşi Capitală Culturală Europeană” Teodor Răileanu susţine că acest titlu onorant aduce oraşului câştigător avantaje care pot fi uşor identificate, însă şi riscuri care sunt de cele mai multe ori ignorate de actorii implicaţi în lansarea candidaturilor. „Cel mai evident avantaj îl reprezintă afluxul de bani către oraş prin prisma turismului cultural. Conform ultimului raport pe cultură al CE, s-a calculat că pentru fiecare euro investit în cultură, pe termen mediu, se obţin 2 euro profit! De aceea, creativitatea este pentru Uniunea Europeană principala resursă strategică pentru 2014-2020, singurul atu pe care îl mai are Europa în faţa economiilor emergente din Asia sau America Centrală”, a declarat Răileanu.

Un alt avantaj major pentru Iaşi, în viziunea lui Răileanu, ar fi faptul ca titlul de CCE va duce la o mare deschidere a oraşului către cultura şi educaţia europeană, implicând colaborări de mare anvergură. „Vizibilitatea şi bunul renume al Iaşului în Europa conduce automat la investiţii în industriile creative, în cultură. Iar acest lucru ar fi începutul unei soluţii pentru una dintre cele mai mari probleme ale oraşului: exodul tinerilor talentaţi. Dacă ai deschidere şi ai investiţii în domeniile creative de top, atunci cei mai talentaţi tineri care studiază la Iaşi vor avea pretext şi posibilitate de dezvoltare aici şi nu vor mai migra către Bucureşti, Cluj sau Sibiu. La ora actuală, marea majoritate a tinerilor talentaţi şi competitivi părăsesc oraşul imediat după terminarea studiilor!”, a spus Răileanu.

Principalul risc evidenţiat de către directorul executiv al Asociaţiei „Iaşi CCE”, menţionat şi de rapoartele specialiştilor europeni, se referă la „interferenţa politicului în activitatea de management cultural al echipei care gestionează candidatura”. Răileanu arată că oraşul Umeea (Suedia), care va fi Capitală Culturală Europeană în 2014, nu a beneficiat de o echipă independentă de management cultural. „Prin urmare, prima evaluare a juriului a constatat că orice decizie culturală ia prea mult timp pentru a fi luată, iar principalele şedinţe se desfăşoară pe probleme administrative şi nu culturale. Lipsa unei strategii culturale pe termen lung duce la lipsa unei viziuni coerente a bugetului pentru CCE şi, implicit, pierderea unor proiecte pe parcurs prin subfinanţare. De asemenea, lipsa strategiei duce la încropirea unor evenimente doar pentru a le putea include în anul CCE”, a conchis Răileanu. (Adina Zancu)

Avantaje:

Bani prin turism cultural

Oprirea exodului de tineri talentaţi şi competenţi

Pretext pentru investiţii în infrastructură

Riscuri:

Interferenta politicului în managementul cultural

Subfinanţarea

Lipsa unei strategii - cheltuieli far efect cultural şi economic