(VIDEO) Dezbatere Evenimentul Regional al Moldovei „Iaşi-Capitală Culturală Europeană 2021”

Opinii pertinente şi sfaturi utile au venit în timpul dezbaterii din partea celor trei experţi europeni Evelyn Sepp, Hugo de Greef şi Ektor Tsatsoulis. Sfaturilor celor trei au fost completate cu expertiza de necontestat a unui român puternic ancorat în procedeele complexe ale candidaturii la titlul CCE, Constantin Chiriac, directorul teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Pe lângă expertiza acumulată în gestionarea proiectului „Sibiu, CCE 2007”, a fost, de două ori, membru al juriului european care a decis oraşele câştigătoare ale acestei competiţii anuale.

Una dintre concluziile importante ale dezbaterii de ieri a fost aceea că pregătirea candidaturii Iaşului pentru titlul CCE nu este un joc, este un proces complex, dificil, care trebui să beneficieze în mod obligatoriu de acordul tuturor factorilor implicaţi.
Pentru finalizarea dosarului de candidatură s-a concluzionat că este nevoie de armonie, de consens între toate părţile implicate. Este un proiect care are nevoie de o participare extinsă, fie că unii factori aduc o simplă idee, alţii un întreg concept, iar alţii doar critici.
O altă concluzie a fost că proiectul „Iaşi CCE -2021” nu ar trebi să aparţină unei singure persoane sau unei singure instituţii. Este un proiect al întregului oraş, al regiuni de Nord-Est. În pregătirea acestuia vor trebui angrenate cât mai multe persoane, atât din cadrul instituţiilor direct implicate, cât şi a voluntarilor. Potrivit cifrelor, cea mai de succes capitala culturală europeană a fost oraşul Liverpool, unde sute de mii de voluntari s-au implicat într-un proiect care a generat un venit total de 130 de milioane de lire.
O altă concluzie arată că este extrem de important să câştigăm, dar nu trebuie să neglijăm nici competiţia în sine, energiile creatoare care vor fi mobilizate şi care vor contribui negreşit la dezvoltarea oraşului din punct de vedere cultural.
La dezbaterea de ieri au participat şi prefectul Romeo Olteanu, rectorul Universităţii „A.I. Cuza” Vasile Işan, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Vasile Vîntu, prorectorul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Daniel Condurache, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Dragoş Pieptu, Teodora Prelipcean, conferenţiar la Universitatea „Petre Andrei”, directorul Institutului Francez Iaşi Alain Ramette, directorul ICR-Filiala Moldova Cassian Maria Spiridon, directorul Muzeului Literaturii Române Dan Lungu, consilieri locali Simona Vrânceanu, Florin Boca.

 

Punte forte în candidatura Iaşului la titlul CCE
zestre culturală solidă, pe care se pot construi proiecte de mari dimensiuni
poziţionarea la graniţa de Est a UE, cu influenţe „exotice” din Rusia şi Turcia
expertiză la nivelul Primăriei privind accesarea de fonduri europene
lobby puternic în Parlamentul European
recunoaşterea generală a Iaşului ca şi capitală culturală tradiţională

Puncte slabe în candidatura Iaşului la titlul CCE
resurse financiare limitate, bugete mici pentru acţiuni culturale
lipsa consensului între factorii politici implicaţi în proiect
infrastructură deficitară
start întârziat pentru înfiinţarea fundaţiei care va gestiona candidatura
lipsa unei viziuni de ansamblu asupra proiectului CCE
lipsa consultanţei din parte unor experţi recunoscuţi în acest domeniu

Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu

„Sunt într-o situaţie specială. Sunt născut la Prisăcani, am fost elevul Liceului Negruzzi din Iaşi, am terminat ca şef de promoţie. Tata are 17 fraţi, mama 16, iar când am terminat şef de promoţie Actoria, am preferat să nu aleg Iaşul, pentru că ar fi însemnat să fiu genial seară de seară, chiar dacă eram prost. Am ales Sibiul şi am avut cred o bună decizie. Este important ca tot ceea ce construiţi se construiască pe baze reale. CCE este un titlu care se câştigă de către o comunitate, deci un oraş trebuie să fie port-drapelul acelei competiţii. În acelaşi timp, acel oraş trebuie să mobilizeze o regiune. Nu poate fi un oraş singur CCE. Trebuie să vă gândiţi la ceea ce înseamnă asociere.
La Sibiu am avut şansa să construim în jurul Festivalului de Teatru, a Teatrului Naţional şi a altor structuri. Sunt foarte multe voci independente, la nivelul Iaşului şi, deocamdată, nu este niciun concept. Dacă veţi striga că sunteţi cei mai buni fără să faceţi un proiect, nu veţi câştiga şi mă va durea inima, pentru că sunt ieşean.
Important este să vă uitaţi câţi bani investiţi în acest moment în cultură – atât din bugetul Consiliului Judeţean, cât şi al Primăriei.
Sibiul are în acest moment 12 la sută buget pentru cultură. Faceţi această comparaţie. Este un lucru fundamental important.
Prima jurizare va fi în 2015. Nu trebuie să faceţi un dosar în acest moment. Trebuie făcut un calendar, care să includă bugetul anual, trebuie să vă găsiţi parteneri, să urmăriţi dimensiunea europeană.
Această dimensiune nu înseamnă să aducem multe evenimente, pe care le cumpăram din Europa - acest lucru poate fi făcut de orice impresar –, ci înseamnă cooperare între artiştii de aici şi cei din ţări europene, pe proiecte sustenabile. Veţi fi judecaţi pe cinci ani înainte de 2021 şi încă pe cinci, până în 2026, şi va trebui să demonstraţi că aveţi o dezvoltare sustenabilă.
În acelaşi timp, este dimensiunea unicităţii: ce are Iaşul unic în acest moment şi poate promova ca mare valoare europeană? Aceasta este, de asemenea, dimensiune europeană.
În acelaşi timp, este cealaltă dimensiune, care înseamnă „City and Citizens/ Oraşul şi cetăţenii”. În zadar aducem mercenari, dacă noi nu ne mobilizăm valorile, dacă oraşul, prin masa uriaşă, universitară, pe care o are, dacă toată această infrastructură culturală nu va fi mobilată cu evenimente.
Când am pornit Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu au fost 3 ţări şi 8 spectacole. Ediţia de anul acesta (a XX-a, 7 – 16 iunie – n.red.) are 350 evenimente, în 66 de spaţii de joc şi 60.000 de spectatori pe zi. Este al treilea festival al lumii. Lucrul acesta nu l-am realizat azi, ieri, l-am realizat în timp. Aceasta este cea mai importantă dimensiune din punct de vedere al Comisiei Europene.
Ca membru al juriului pentru CCE 2016, vă dau un exemplu extraordinar, cel al Poloniei. Pe dimensiunea culturală, Polonia atras mai mulţi bani decontaţi decât a decontat România în total bani europeni.
Faceţi un demers în Parlament, pentru că Parlamentul European decide programul viitoarelor CCE.
România a fost desemnată să candideze pentru 2021, cu Grecia, ceea ce nu ne avantajează.
Grecia a avut trei capitale europene: Atena, Tesalonik şi Pafos – cea din urmă a fost cea mai de insucces dintre toate. Dacă mizaţi pe ideea de asociere, gândiţi-vă că interesul nu mai este mare pentru Grecia. Au probleme mult mai mari.
Parlamentarii noştri pot decide că România va vrea că candideze cu Marea Britanie. Astfel de schimbări se pot face, prin decizie politică. Timpul este scurt.
Sunt cel puţin 12 oraşe în România în care se poate face acesta campanie. Dacă nu veţi face un proiect unic pentru Iaşi, să fiţi mulţumiţi de el chiar dacă pierdeţi, nu veţi face un lucru important.

Daniel Barbu, ministrul Culturii

„Iaşul e un oraş pe care-l iubesc şi care mi se pare cu totul special. Din punct de vedere urbanistic nu seamănă cu niciunul dintre celelalte oraşe din ţară, are monumente cu totul excepţionale, un trecut ale cărui urme marchează spaţiul urban şi imaginarul nu numai pe cel al ieşenilor, ci şi al românilor. Iaşul a fost până în anii '40 ai secolului trecut o capitală a României, apoi a venit comunismul care a aplatizat ceea ce se-ntâmpla în ţară. Până atunci, Iaşul a fost punctul de referinţă pentru scriitori, producţii teatrale, reviste literare, tot ce e mai bun în România, de la generaţia lui Kogălniceanu până la cea a lui Iorgu Iordan, s-a făcut la Iaşi, capitala noastră culturală tradiţională. Iaşul trebuie să construiască pe acest soclu, care e mai dens, mai monumental decât în alte oraşe, iar pe acest soclu trebuie să se petreacă această investiţie de energie. E vorba de ceea ce reuşesc să mobilizeze responsabilii politici, cei care au grija instituţiilor de cultură, dar este o nevoie de motivaţie a tuturor cetăţenilor. Dacă acest statut nu slujeşte unei mai bune înţelegeri a ceea ce înseamnă cetăţenia europeană, degeaba îl ai. Fără participarea cetăţenilor, fără transformarea fenomenului cultural şi al acestui proiect într-o iniţiativă democratică, de participare a tuturor, fiecare cum poate şi cu ce are, inclusiv critica este foarte utilă, mi se pare mie că, într-un fel, ratăm esenţialul”

Florin Cîntic, managerul Fundaţiei „Iaşi - Capitală Culturală Europeană”

„Suntem aici pentru a coagula, pentru prima dată, un spaţiu în care să se adune informaţiile, proiectele, idei. Apreciez prezenţa domnului Constantin Chiriac de la Sibiu, unul dintre managerii de vârf în Europa, care a venit să ne arate ce ne lipseşte: management, o gândire strategică de a capacita şi de a identifica mai uşor care sunt mecanismele de finanţare pentru construcţia unui concept, care să ne reprezinte şi peste zece ani.
Ştiu că sunt elemente mai bune şi mai puţine bune, dar sunt elemente dintr-un proiect strategic al Primăriei, Axa Culturală. Ceea ce mi-a dat curaj să accept oferta domnului primar Gheorghe Nichita (de a fi managerul Fundaţiei „Iaşi - Capitală Culturală Europeană” - n.red) este faptul că la Primărie avem în spate cel mai de succes departament pentru obţinerea fondurilor europene pentru infrastructură, care îşi va arăta roadele aducând Iaşul la nivelul oraşelor europene. Trebuie să realizăm o evaluare profesionistă şi realistă a ofertei culturale reale din Iaşi. Au fost proiecte care s-au stins din lipsă de fonduri. Fără această diagnoză preliminară în baza căreia putem spune: iată de unde am plecat în 2013 şi ce evenimente am organizat şi le-am ridicat la anvergura meritată. Toate acestea se vor configura într-un proiect viabil, care să ne permită să-l punem în aplicare până în 2021, chiar dacă Iaşul nu va câştiga această competiţie. Miza reală însă în acest proiect este configurarea unui spirit al cetăţii, pentru că proiectul este al ieşenilor”.

Beatrice Rancea, managerul general al Operei Naţionale Române Iaşi

„Prima dată când am auzit câte sunt de făcut, m-am speriat, dar cred că e bine să faci un pas în spate, pentru a-ţi lua elan. Nu vreau să credeţi că ne lăudăm, dar Opera are cele mai bune producţii din ţară, ne putem bucura că avem săli pline, producţii importante, la care asistă şi mulţi spectatori străini, în acest domeniu nu avem nicio barieră de limbaj.
După Gala UNITER, „Oscarul” Teatrelor din România (care a avut loc pe 13 mai, la Teatrul Naţional Iaşi – n.red.), noi vom organiza „Oscarul” Operelor româneşti. Pentru prima dată în România, Iaşul va găzdui o Gală a Premiilor Operelor Naţionale. Evenimentul va avea loc pe 8 iunie, vor exista 16 categorii de premii şi aşteptăm personalităţi atât din ţară, cât şi din străinătate. Suntem încântaţi că marea soprană Elena Moşuc va oferi un premiu şi va susţine o arie în timpul galei, de asemenea va fi prezentă şi renumita soprană Mariana Nicolesco. Vrem ca acest eveniment să devină tradiţie aici.
Lansez o provocare, poate domnul Cătălin Ivan ne poate da un sfat vizavi de fonduri europene. Dacă în Iaşi a fost primul teatru din România şi este cea mai frumoasă clădire din ţară, provocarea ar fi să facem cea mai nouă operă din România şi poate nu numai. Ar fi extraordinar dacă în acest timp am putea construi o Operă nouă. Ar fi un spaţiu cultural extraordinar, vom fi poate singurii din Europa care am avea curaj să construim în acest moment un spaţiu, o locaţie nouă pentru arta spectacolului liric”.

Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi

„Am trecut în această dezbatere de la agonie la extaz. În primul rând am aflat că nu avem nici o şansă să fim Capitală Culturală Europeană şi după aceea am aflat că suntem capitală culturală. Iaşul are diversitate, dar lipseşte unitatea. Cred că asta e concluzia pe care ne-au transmis-o specialiştii europeni, că trebuie să ne unim cu toţii pentru acest proiect, cu toate proiectele pe care le avem şi să dezvoltăm şi altele. Vom avea de-a face cu principii clare ale UE şi cu oameni din comisie care nu se vor uita în stânga sau în dreapta, dacă este între prieteni sau nu.
Dimensiunea europeană de care se vorbeşte poate fi încadrată cultural pe foarte multe alte activităţi care nu sunt de multe ori culturale. La Iaşi avem unicitate cât încape, dar nu am pus-o niciodată într-o documentaţie. Fiecare cu orgoliul nostru am încercat să fim cei mai buni. În sport, spunem că într-o echipă sunt unii care cară pianul şi unii care cântă la pian. Toţi vor să cânte la pian, dar în acest fel nu va fi niciodată o echipă. Eu mă ofer în acest proiect să car pianul. Îi aştept pe oamenii de cultură să vină ca să cânte la pian.
Sibiul nu a intrat într-o competiţie pentru acest titlu, cum intră Iaşul, de aceea trebuie să ne mobilizăm cu toţii. Nu mă sperie nici bugete de 180 de milioane de euro, poate nu vom avea atât, dar căutăm soluţii. Dacă ai o ţintă, trebuie să investeşti. Fundaţia pe care am creat-o trebuia înfiinţată mai devreme. Aceasta este a Primăriei, pentru ca noi să o putem finanţa. Va trebui să angajăm specialişti care să lucreze non stop pentru acest proiect şi să contractăm consultanţă din Europa sau din ţară”.

Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi

„Eu am să încerc să am o viziune mai pragmatică, să dau glas acelor gânduri şi întrebări care, dacă vor avea un răspuns pozitiv, cred că vor face ca traseul Iaşului spre câştigarea competiţiei să fie unul de succes. Uitându-ne strict la criterii, vedem că în 2021 România va da o capitală culturală alături de Grecia. În acest context, cred că nu ar fi de prisos să încercăm o alianţă deja, putem avea un proiect european comun. Deşi demersul Primăriei (înfiinţarea fundaţiei culturale - n.r.) este mai întârziat, nu este deloc tardiv. Este primul pas fundamental şi din punct de vedere procedural de neînlocuit. Până acum implicarea cetăţii nu a fost foarte mare pentru că nici nu exista fundaţia, de acum înainte această implicare va trebui relevată. Din păcate pentru CJ, acesta este un proiect 100% în curtea primăriei pentru că această competiţie naţională, şapte la număr până acum, se dă între municipalităţi, nu între consilii sau prefecturi; primăriile sunt chemate să fie lideri în acest proiect. Din acest motiv este fundamental ca viziunea să fie foarte clară şi am încredere că la modul în care veţi lucra se poate obţine acest lucru; toţi partenerii să ştie ce au de făcut şi fiecare să-şi cunoască rolul. Dacă vom avea succes, întreg oraşul va trăi o altă viaţă. Cred că celelalte oraşe-candidat nu prea au cu adevărat, raportat la noi, ce vinde în acest proiect. În schimb, au avut pe unii care să vândă proiectele lor. La noi, până acum, aveam tot ce ne trebuia ca să vindem acest proiect şi nu am avut cu cine”.

Constantin Sturzu – Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

„Mitropolia Moldovei şi Bucovinei susţine întru totul această iniţiativă şi vom fi alături cu toate forţele de care dispunem. Poate puţină lume îşi aduce aminte, Iaşul are deja o menţiune europeană consacrată, în anul 2000, când a fost declarat oraş european de pelerinaj, alături de alte patru oraşe din Europa – Edinburgh din Marea Britanie, Trondheim din Norvegia, Praga din Cehia şi Tesalonic din Grecia. Sigur, nu e din domeniul strict cultural, dar în sensul larg al spiritualităţii, avem deja o dimensiune europeană pe care nu ne-o poate contesta nimeni. Nu întâmplător, pe 14 octombrie şi în jurul acestei date vin şi europeni.
Sunt foarte importante întrebările, politicile, dezbaterile, dar timpul este scurt şi nu ne permitem să ne pierdem în prea multe discuţii. E important să vedem fiecare ce putem face, cu ce putem ajuta. Mă bucur că Primăria a luat foarte în serios rolul pe care trebuie să-l aibă în coordonare. Noi avem deja câteva proiecte, cu siguranţă vor fi şi altele. Nu ne rămâne decât să ne dorim spor, ajutor şi binecuvântare de la Dumnezeu. Chiar dacă nu vom câştiga, Iaşul nu va avea decât de câştigat de pe urma acestei emulaţii extraordinare. Să sperăm, totuşi, că vom ajunge să vedem Iaşul – Capitală Culturală Europeană cât mai devreme”.

Bujor Prelipcean, directorul Filarmonicii de Stat „Moldova” Iaşi

„Singurul lucru de care avem nevoie în acest moment este armonia. Un om de artă are nevoie ca totul să aibă o disciplină armonică.
Sunt convins că Florin Cîntic, prin profesionalismul său, va da greutate şi încredere ieşenilor în acest proiect. Sfetnici se vor găsi foarte mulţi, sunt mulţi pregătiţi să ne dea sfaturi. Cred că noi suntem capabili să dezvoltăm acest proiect cu forţe proprii, Iaşul are suficienţi oameni de valoare care să poată duce acest proiect mai departe.
Sunt oraşe care ne-au luat-o înainte, pentru că moldovenii se enervează ca şi englezii, de la cinci palme în sus, noi de fiecare dată suntem puţin în urmă cu proiectele, cu infrastructura, cu planificarea de buget. Încă se vorbeşte de lipsa unui plan strategic pe termen lung, de un eveniment de talie naţională sau internaţională de tradiţie. Am iscat un asemenea eveniment, au fost două ediţii ale concursului „Ion Voicu” susţinute de Primărie, care ar fi putut să aibă vizibilitate în Europa, acolo unde pe plan muzical, artistic, lumea ar fi început să vorbească de Iaşi. Intrasem în Asociaţia Concursurilor Internaţionale de la Geneva, dar proiectul s-a scufundat, n-au mai fost bani, a venit alt Guvern şi s-a pierdut. Teamă mi-e că dacă nu vom avea tăria de a genera suficienţi bani pentru acest proiect, se va duce totul în direcţia altor oraşe”.

Cătălin Ivan, europarlamentar

„Cred că proiectul „Iaşi – Capitală Culturală Europeană” este cel mai important proiect al Iaşului din ultimii 50 de ani, pentru că nu presupune doar investiţii foarte mari în infrastructură, în clădiri, săli de expoziţii sau crearea de evenimente şi vânzări de bilete. Este o ocazie pentru a se vorbi de Iaşi numai la superlativ, vorbim despre o deschidere totală a culturii ieşene la nivel european, dar şi despre o revigorare economică. (…) Sunt cu totul de acord că trebuie să lăsăm orgoliile deoparte, întrucât proiectul acesta nu este unul doar al primarului sau al Consiliului Local. Ei sunt port-drapelul proiectului, dar proiectul este şi al parlamentarilor, şi al aleşilor locali, şi al şefilor de agenţii, este al tuturor celor care trăiesc în acest oraş şi care consideră că Iaşul trebuie să fie capitală culturală europeană.
În ce priveşte un parteneriat cu Grecia stabilit dinainte, cred că acesta este absolut imposibil. Nu poţi să intri în competiţie cu o ţară în general, ci cu un oraş. În al doilea rând, încă nu ştim cine candidează din partea Greciei şi ce oraş se va califica şi ar fi o greşeală să ne asociem cu un oraş care va pierde. Şi dacă am vorbit mai devreme de investiţii, vestea bună este că sunt şi bani. Există la Parlamentul European un ghid despre folosirea fondurilor europene pe politicile culturale. Dacă suntem suficient de inventivi, putem atrage foarte multe fonduri, astfel încât acest proiect să aibă finanţare preponderent europeană, apoi naţională şi locală”.

Dan Doboş, directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi”

„Nu sunt specialist în această problemă, dar mă simt foarte aproape de problematica presei în general şi eu insist asupra faptului că nu cred că acest proiect poate să fie unul de succes dacă nu va avea şi o dimensiune de masă. Cred că fiecare dintre concetăţenii noştri va trebui să fie alături de noi; fără un sprijin larg nu avem cum să reuşim. De aceea, chit că, dat fiind trecutul meu alături de cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei ar putea părea ca intervenţia mea să fie gândită dinainte, eu vreau să vă mulţumesc pentru ocazia de a ne exprima cu toţii în public şi, pe de altă parte, să consider că e foarte important pentru toată presa, pentru toată mass-media să dea atenţie importantă culturii”

Cristian Hadji Culea, managerul general al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

„Sunt bucuros că, în sfârşit, se adună apele. Suntem total convinşi că trebuie să participăm la această acţiune, avem o zestre logistică bună, avem şi idei, aşteptăm momentul în care să se adune toate energiile din Iaşi, astfel încât să se nască un proiect sinergetic.
Este important că Iaşul se află la graniţa Uniunii Europene şi putem aduce, după valuri de occidentalizare, şi experienţe inedite în spaţiul european, proiecte care sunt ale noastre şi le putem propune Europei. Aşteptăm de mult timp acest moment şi suntem deschişi să participăm”.

Simona Modreanu, directorul Editurii „Junimea” Iaşi

„Nu cred că există un oraş european, cu atât mai puţin o Capitală Culturală Europeană, fără o infrastructură reală. Fără un aeroport european, nu vom avea nici spectacole de calitate europeană. Dar probabil până în 2012 se vor lămuri lucrurile.
Poate ar fi un element de originalitate în constituirea acestui proiect să insistăm pe o anumită articulare, integrare a propunerilor, să nu mai funcţionăm pe segmente culturale strict autonome. Sigur, nimeni nu ia identitatea culturală a Operei, a Teatrului, dar cred că elementele ar trebui articulate, puse în legătură: un festival care să îmbine teatrul, opera şi filmul, astfel încât publicul să fie permanent atras de ceva”.

Lăcrămioara Stratulat, managerul general al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi

„Nu există o formulă standard pentru a câştiga titlul de Capitală Culturală Europeană, dar se pot face multe lucruri. Am putea face un concurs de soluţii şi cu ajutorul tinerilor talentaţi cred că putem da o altă culoare Iaşului. Aşa cum am văzut în marile oraşe din Europa, putem găsi un simbol al Iaşului - Capitală Culturală Europeană. Avem nevoie de acest simbol, care să se regăsească în toate zonele oraşului, nu numai în cele centrale. În felul acesta cred că am reuşi să atragem mai mult tinerii.
Mai mult decât atât, fiecare parc ar trebui să fie altfel colorat şi asta se poate face cu ajutorul tinerilor, prin voluntariat, fiind o modalitate perfectă de a-i implica proiect.
O altă idee ar fi ca instituţiile de cultură să aibă colaborări cu instituţii similare din oraşele înfrăţite cu Iaşul; este nevoie de cât mai multe parteneriate culturale, iar asta înseamnă dimensiune europeană”.

Mihaela Popa, senator

„Consider că trebuie să adunăm energiile pozitive pentru un proiect atât de înălţător. Nu doresc să vorbesc în calitate de senator, ci în calitate de om care ştie ce înseamnă promovarea dimensiunii europene în educaţie, încă din 1992. Cred că prin tot ce am făcut, am contribuit şi eu cu o bucăţică la tot ce înseamnă, în ansamblu, acest proiect. În 2004, Iaşul era felicitat de Jonathan Scheele ca fiind pe primul loc pe ţară în promovarea dimensiunii europene în educaţia preuniversitară. Astăzi, Iaşul are cele mai multe şcoli premiate la Parlamentul European prin proiectul „Euroscola”, iar pe 29 aprilie, Liceul V. Alecsandri, din 22 de echipe din ţările comunităţii europene, a câştigat acest premiu. De asemenea, în 2009, Iaşul a fost gazda Conferinţei „Dialogul intercultural şi religios”, la care au participat 387 de europarlamentari, membri ai Comisiei Europene şi miniştri. Dimensiunea europeană şi unicitatea proiectului au fost atinse. De aceea spun că acest proiect al ieşenilor a început demult, fiecare pe domeniul lui, prin şcoli, universităţi, poate dezbinat. Ca să reuşeşti, ai nevoie de un vis. Şi eu spun că, astăzi avem un vis, iar acesta este cel mai important lucru. Este prima etapă. A doua etapă e conştientizarea întregii societăţi şi implicarea factorilor care pot aduna forţe pentru realizarea acestui proiect”.

Aurica Ichim, preşedintele Asociaţiei Culturale „Alexandru Lăpuşneanu”

„De 15 ani la Iaşi organizăm Simpozionul Monumentul-Tradiţie şi Viitor, iar, acest proiect s-a extins şi în afara graniţelor în Republica Moldova şi în Ucraina. Propun să înveselim Iaşul prin îmbunătăţirea tuturor însemnelor heraldice de pe casele monument istoric, cum ar fi să aurim lira de la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri. Propun ca evenimentul Noaptea Străzii Lăpuşneanu să fie extins în toate instituţiile culturale din Iaşi pentru ale face simţite. Consideraţi un umil cetăţean al Iaşului şi un slujitor al cetăţii alături de acest proiect”.

Adrian Crengăniş, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Tramvaielor

„Propunerea noastră este de a se realiza un muzeu al tramvaiului. Asociaţia a început un proiect pentru restaurarea unui tramvai Tatra, singurul rămas în depoul regiei ieşene. De asemenea, intenţionăm să organizăm circuite turistice cu tramvaiele, din care să fie prezentat obiectivele istorice ale Iaşului, aşa cum procedează de exemplu cei din Viena sau Bruxelles. Ar fi interesant să avem şi piese de teatru în tramvaie”.

Ektor Tsatsoulis- manager Pafos CCE 2017

„Este foarte important să există înţelegere între factorii politici şi cei culturali, să lucreze la acelaşi proiect. La Pafos am planificat în cel mai mic detaliu cum să câştigăm, dar nu a existat susţinere politică, iar după ce am câştigat au existat discuţii intense timp de şapte luni. Sperăm să ducem până la capăt proiectele. Cred că cel mai uşor este să câştigi. Etapa de depunere a candidaturii este importantă, dar trebuie să fiţi capabili să duceţi la bun sfârşit proiectele, să le aduceţi la realitate. Eşecul nu înseamnă să pierdeţi titlul, ci să nu valorificaţi posibilitatea de a intra în competiţie. Trebuie să creaţi punţi, să faceţi proiecte în parteneriat pentru a aduce la lumină dimensiunea europeană. Trebuie să vă asiguraţi că ceea ce faceţi va avea un impact pe cel puţin 20 de ani“

Evelyn Sepp- manager Tallinn- CCE 2011

„Întregul proiect nu este numai despre cultură. Este despre foarte mulţi factori: ştiinţă, despre actori independenţi, despre universităţi şi despre grădiniţe, despre orice fel de activitate care să aducă oamenii împreună. Proiectul pe care trebuie să-l pregătiţi nu este o glumă, dar am auzit multe idei foarte bune la această întâlnire. Pregătirea trebuie să ţină cont de dimensiunea europeană, iar raportarea la aceasta trebuie să se facă în fiecare zi de cei care lucrează la proiect. Abilitatea şi cooperarea europeană trebuie să fie zilnice în aşa fel încât documentaţia de candidatură să fie una foarte bună. De asemenea, pentru un dosar bun interesează şi investiţiile ce se vor face în oraş. Este foarte important ca totul să se organizeze cu foarte mult profesionalism, să există expertiză economică şi managerială de la începutul proiectului până la finalul lui. Este important ca toate instituţiile- actorii publici, politici, sociali, culturali să fie implicaţi în acest proces. Câştigătorii sunt decişi la nivel european, de o comisie de profesionişti care poate verifica proiectul în toate aspectele, iar proiectul trebuie să fie unul realist, care să nu poată fi demontat de nimeni“

George Pleşu, Asociaţia Culturală „Alt Iaşi“

„Cei care vor să pună umărul la o candidatură serioasă a Iaşului pentru Capitală Culturală Europeană 2021 ar trebui să plece de la ce a spus domnul Constantin Chiriac: dimensiunea europeană. Acolo nu funcţionează evenimente cu ecouri locale, regionale sau naţionale. Numai ceva ce aduce valoare adăugată la nivel european va putea prezenta interes pentru cineva care va veni din afară. Ar trebui să ne întrebăm cum putem aduce oamenii aici“.

Georgiana Niculescu, managerul Proiectului „Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a Ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia – Iaşi”

„Există un monument în oraşul Iaşi reabilitat, în parteneriat, de Consiliul Judeţean şi Primăria Iaşi, singurul monument dintr-un oraş al României care deţine o distincţie europeană de promovare a patrimoniului cultural. V-aş ruga să mergeţi şi să vizitaţi ansamblul Mănăstirii Golia, proiect laureat al Asociaţiei «Europa Nostra», suntem singurul oraş din România care deţinem această distincţie”.

Hugo de Greef-manager Bruges CCE 2002

„Am avut plăcerea de a organiza în 2002 evenimentele culturale din cadrul «Capitală Cultural Europeană Bruges», iar în 2012 am făcut o întâlnire pentru a discuta despre «moştenirea» lăsată de aceste evenimente. La Bruges fiecare program a fost produs de parteneri locali, sociali, culturali. Pregătirea candidaturii este un proces pe termen lung, deosebit de important pentru un oraş care poate creşte în tot acest timp. Faptul că doriţi să obţineţi titlul este foarte important, dar procesul de pregătire este la fel de important. Anii de dinainte în care se pregătesc eveniment şi încep să prindă viaţă sunt foarte importanţi. Chiar dacă nu câştigaţi titlul, faptul că aţi încercat este foarte important. Trebuie angrenate toate forţele din regiune. Nu uitaţi să atrageţi economia locală, regională în acest proces, ea poate creşte“

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK