*directorul ADR Nord-Est a transmis oficialilor din administraţia publică faptul că orgoliile trebuiesc lăsate la o parte pentru binele regiunii * acesta crede că noul cadru financiar 2014-2020 ar trebui să găsească România împărţită pe regiuni şi că miza nu este stabilirea capitalelor, ci împărţirea echilibrată a polilor de putere
*şeful agenţiei a vorbit şi despre problemele întâmpinate în derularea proiectelor pe REGIO şi ce investiţii au fost solicitate cel mai mult în exerciţiul financiar 2007-2013
- Pe final de exerciţiu bugetar 2007-2013, cum aţi caracteriza absorbţia de fonduri europene în Regiunea Nord-Est, în comparaţie cu celelalte regiuni ale României şi cu celelalte programe derulate la nivelul ţării?
- Programul Operaţional Regional, cel pentru care ADR Nord-Est îşi asumă responsabilitatea la nivelul Regiunii Nord-Est a fost recunoscut ca performer în rândul celor 7 programe operaţionale, dar acest statut nu ne măguleşte, ci ne responsabilizează. Gradul de absorbţie la nivelul regiunii noastre este de 45 % din valoarea alocată. Pe lângă sentimentul care ne poate încerca, acela al satisfacţiei lucrului bine făcut, noi nu uităm şi că nevoile în Regiunea Nord-Est sunt mai mari decât oriunde în ţară, iar eforturile noastre vor trebui intensificate în următoare perioadă.
- Ce categorii de proiecte s-au derulat cel mai bine (din punctul de vedere al evaluării, implementării) pe REGIO, unde s-au identificat cele mai multe obstacole (autorităţi locale, mediu de afaceri, ONG-uri) şi care ar fi accesate?
- Proiectele destinate infrastructurii sociale (spitale, centre sociale, intervenţii în situaţii de urgenţă), dar şi cele destinate reabilitării şi modernizării infrastructurii rutiere (drumuri judeţene şi străzi urbane), au fost implementate în bune condiţii, contribuind la atingerea obiectivului Programului. De asemenea, pentru proiectele derulate prin Axa 1, privind dezvoltarea urbană, sunt create premisele unei implementări eficiente, cu impact major asupra comunităţilor, având în vedere caracterul lor integrat. Ca principale probleme identificate: lipsa unor analize aprofundate a resurselor financiare, atât în rândul administraţiilor publice locale, cât şi în mediul privat, a generat situaţii dificile în implementare. Pe de o parte, ne-am confruntat cu situaţia unor unităţi administrativ- teritoriale mici, care au iniţiat proiecte ambiţioase, de valori mari, dar prin aplicarea unor corecţii financiare, ajung să le implementeze în condiţii foarte grele. Pe de altă parte, microîntreprinderile au întâmpinat reale dificultăţi în asigurarea resurselor financiare pentru derularea proiectelor, acutizate şi de înăsprirea condiţiilor de creditare. Legislaţia în domeniul achiziţiilor, dar şi posibilităţile de interpretare a acesteia au permis, în unele cazuri, atribuirea contractelor de lucrări unor furnizori de lucrări care întâmpină serioase probleme în întocmirea documentaţiilor în mod corect, respectarea termenelor de execuţie şi a calităţii lucrărilor.
Oportunitatea Moldovei: „potenţialul inovativ“
- Pregătiţi următoarea etapă de finanţare 2014-2020, din primele versiuni ale Strategiei de Dezvoltare Regională care sunt obstacolele pe care trebuie să le depăşească regiunea şi care credeţi că sunt atuurile acestei zone, ce continuă să fie în topul celor mai sărace din UE?
- Pentru finalizarea analizei economico-sociale s-a desfăşurat un amplu proces consultativ cu unităţile administrativ-teritoriale din regiune, iar informaţiile colectate sunt de natură să fundamenteze strategia regională şi, ulterior, portofoliul regional pentru următoarea perioadă. Fireşte, vom ţine cont de priorităţile Strategiei Europa 2020 (creştere inteligentă, creştere durabilă şi creştere favorabilă incluziunii), dar vom ţine cont şi de principalii factori care determină menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare a Regiunii: lipsa alternativelor economice pentru populaţia din mediul rural, competitivitatea scăzută a mediului economic şi nivelul scăzut de atractivitate pentru investitori şi vom încerca să le corectăm. Printre oportunităţile Regiunii, pe lângă potenţialul agricol şi zootehnic ridicat, potenţialul turistic, se adaugă şi energiile regenerabile, Prin direcţiile strategice propuse vom încerca şi valorificarea potenţialului inovativ din Regiune, element cert de valoare adăugată.
Citeşte AICI despre primele date legate de Strategia de Dezvoltare Regională
- Care sunt principalele măsuri pentru ca în „2020 Regiunea Nord-Est să fie un loc atractiv pentru a investi, a lucra şi a locui“?
- Pentru atingerea acestui deziderat în 2020, priorităţile tematice care se conturează pentru viitoarea perioadă de programare vizează: îmbunătăţirea capitalului uman prin măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie şi promovarea incluziunii sociale, dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est, sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale, dar şi optimizarea utilizării şi protejarea resurselor naturale.
- Cum vedeţi regionalizarea la nivelul României? Este modelul francez cel mai bun? Putem aplica forma la fondul românesc?
- Avem nevoie de un model, iar modelul francez poate fi o bună sursă de inspiraţie pentru noi. Structura administrativă franceză este formată din 3 nivele de comunităţi teritoriale descentralizate: „regiunile“, „departamentele“ şi „comunele“ (municipalităţile). Aceste 3 nivele sunt conduse de către autorităţi teritoriale alese. Franţa numără astăzi 26 de regiuni, 100 de departamente şi peste 36.000 de comune. În actuala propunere de regionalizare propusă de Guvern, şi la noi ar trebui să se menţină cele 3 nivele teritoriale: regiuni, judeţe şi localităţi. Nu trebuie să uităm că, atât România, cât şi Franţa sunt state unitare, cu o tradiţie administrativă şi constituţională asemănătoare. Dacă luăm în calcul şi faptul că România nu are tradiţii de tip autonomist precum Spania sau Italia şi că orice astfel de discuţie ar stârni pasiuni legate de Transilvania, modelul francez se dovedeşte cel mai viabil.
- Ar trebui realizată regionalizarea până la debutul noului exerciţiu financiar (2014) şi dacă, da, credeţi că 11 luni ajung pentru implementarea noului model administrativ?
- Deşi, vorbind de un proces atât de complex, termenul de 11 luni poate părea acum complet nerealist, ar trebui ca procesul să se finalizeze până la finalul anului, pentru ca noul exerciţiu financiar 2014-2020 să ne prindă cu aceste structuri deja constituite. Am văzut că unii contestatari ai procesului consideră argumentul accesării mai uşoare a fondurilor structurale un clişeu, dar vreau să-i contrazic: Experienţa acestui prim exerciţiu de implementare a Instrumentelor Structurale ne-a dat măsura dificultăţilor de accesare pe care le presupune actuala organizare administrativ-teritorială. Iar dacă Programul Operaţional Regional are cele mai bune rezultate la nivel naţional, asta se datorează şi faptului că a fost singurul implementat la nivel regional. Poate asta ar trebui să spună ceva. Nu va fi uşor, dar având în vedere că regionalizarea este declarată ca prioritate a guvernului, având în vedere disponibilitatea noastră şi a colegilor din domeniul dezvoltării regionale, de-a colabora în mod constructiv pentru succesul acestui proces, acest efort trebuie asumat anul acesta.
- Cât va fi orgoliu şi cât obiectivitate în a prioretiza proiectele de anvergură ale regiunii?
- Proiectele strategice ale Regiunii Nord-Est pentru viitorul apropiat sunt deja conturate şi au rezultat în urma consultărilor cu administraţiile publice locale pe care noi le-am desfăşurat în 2012. În urma analizei propunerilor de proiecte strategice formulate de autorităţile publice şi a recomandărilor colegilor noştri, experţi în planificare şi programare, a rezultat o listă cu 12 proiecte considerate relevante. Modul în care ele vor fi prioritizate în interiorul Regiunii, depinde în mare măsură şi de capacitatea de colaborare a liderilor, de disponibilitatea lor pentru consens şi dorinţa acestora de-a realiza proiecte cu impact major.
- Sunt suficient de maturi liderii politici din Moldova pentru a accepta să lucreze împreună pentru proiectele regiunii?
- Trebuie să fie! Consider că şi precedentul de colaborare din cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est unde, stând la aceeaşi masă au fost nevoiţi să înţeleagă că, pentru binele individual, nu trebuie să sacrifice binele comun, poate fi un argument că liderii politici din regiune pot fi maturi şi responsabili, în interesul cetăţenilor Regiunii. Modul în care au colaborat, atât cu noi, în calitate de Organism Intermediar, cât şi între ei, vizând o implementare echilibrată a Programului Operaţional Regional în Moldova, constituie premisa unei colaborări constructive şi în continuare.
- Este nevoie de o capitală regională din prima etapa a regionalizării? Din punctul dumneavoastră de vedere unde ar trebui să fie stabilită aceasta la Iaşi, Bacău sau Suceava şi ce criterii ar trebui să fie esenţiale în stabilirea ei?
- E prematur să mă pronunţ în acest sens. Trebuie să înţelegem că nu asta este miza reală. Capitala Regiunii ar putea fi în oricare din oraşele enunţate de dumneavoastră sau, la fel de bine, dacă ADR Nord-Est va deveni aparat de lucru al Regiunii, la Piatra Neamţ. Important este să se respecte principiul echilibrului, adică nu toţi polii de putere (administrativi, financiari), să fie localizaţi într-o singură zonă, în detrimentul celorlalte, întrucât în acest caz dezvoltarea teritorială echilibrată, care este un deziderat al regionalizării, nu va fi posibilă.
(Alina Stan)
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<>
Comentarii
humulescu
Apr 06, 2013
a ajuns escocul asta sa-si dea cu parerea cu regionalizarea? dar de ancheta de la dna nu povestesti nimic apostule?
Adauga comentariul tau