Pregătim specialişti pentru Danemarca

* utilajele pe care elevii liceelor agricole din Iaşi fac practică pentru a deveni fermieri sunt vechi de jumătate de secol * doar 10 la sută dintre absolvenţii unui liceu cu profil agricol ajung să activeze în sectorul pentru care s-au pregătit

La sfârşitul lunii februarie a acestui an, Fundaţia World Vision România a lansat în vestul ţării o serie de dezbateri publice care au avut drept scop atragerea tinerilor către sectorul agricol şi implicarea statului român în reformarea învăţământului preuniversitar agricol. Ieri, dezbaterea a ajuns şi la Iaşi, fiind organizată la sediul Prefecturii, la aceasta participând primari de comune, fermieri, reprezentanţi ai liceelor agricole, ai Direcţiei Agricole, Camerei Agricole, universităţi agricole sau inspectori şcolari. În urma dezbaterii, sugestiile participanţilor au fost transpuse într-un document ce urmează să fie înaintat Ministerului Agriculturii, Ministerului Educaţiei şi Comisiei de Agricultură a Parlamentului. „Este un moment foarte potrivit pentru acest lucru, pentru că acum se redactează Planul de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020, iar sugestiile invitaţilor noştri pot contribui la acest plan naţional de stimulare a învăţământului agricol, pentru că este mare nevoie de resurse umane în domeniu. Pe de altă parte, tinerii noştri sunt şomeri şi nu au calificarea necesară ca să acceadă pe piaţa muncii. Credem că este necesară o strategie de promovare a învăţământului agricol, încă din clasele I-VIII. De exemplu, prin proiecte de tip „Şcoala Altfel”, copii trebuie să fie familiarizaţi de mici cu agricultura, cu fermele. Toţi spunem că vrem produse româneşti, dar nu ştiu dacă suntem dispuşi să plătim 1 leu în plus pentru acestea”, a declarat Crenguţa Bărbosu, managerul Programului Naţional Agricultură şi Dezvoltare Rurală în cadrul World Vision Romania.

Poveşti de succes ale unor tineri fermieri
Printre participanţi s-au aflat şi doi tineri fermieri din judeţul Iaşi, care au punctat parcursul propriilor afaceri în formă de asociere familială. „De sectorul agricol s-a apucat tata, în 2007, şi e o afacere de familie acum. Tata a început cu un tractor 650 şi acum ne-am extins, avem două tractoare de 100, o combină şi utilaje pentru culturi tehnice, grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orz, pe care le cultivăm pe o suprafaţă de 200 de hectare. Tata e cu organizarea, mama cu hârtiile şi eu cu doi moşi ne ocupăm de lucrări, de arat şi discuit”, ne-a spus Marian Podaru, fermier din Prisăcani. Un alt fermier, din comuna Andrieşeni, a pornit în această aventură tot de la o vârstă fragedă, prin puterea exemplului dat de adulţii din familie. „De mic copil am început acasă, la tata, să mă ocup de agricultură. Mă duceam la câmp şi o început să-mi placă şi apoi când o venit timpul m-am apucat şi eu de agricultură. Mi-am luat căruţă, apoi un tractor 650 de cai putere. Le recomand şi celorlalţi de la ţară să pună mână pe agricultură, că altceva nu au de făcut”, ne-a spus Mihai Ştefură, care cultivă acum furaje pe câteva sute de hectare şi are o fermă de 400 de oi şi 150 de capre.

Parlamentarii de Iaşi, dezinteresaţi
Deşi vizaţi direct de aceste probleme, parlamentarii de Iaşi Mihaela Popa, Marin Burlea, Dumitru Oprea, Viorel Blăjuţ sau Vasile Mocanu, care şi-au anunţat prezenţa, au chiulit în bloc de la această dezbatere. „Ideea formării tineretului încă din şcoală pentru ocupaţii în agricultură este una bună. O parte din producătorii agricoli vor abandona terenurile prin ieşire la pensie sau la o vârstă mai puţin favorabilă fizic şi atunci trebuie cineva să le ia locul. Mica ocupaţie în agricultură, acea fermă mică, nu va dispărea niciodată, numai că trebuie să cultivăm spiritul exploatării terenului în sistemul intensiv, că dintr-o fermă cultivată pe 3 hectare cu cereale nu va trăi niciodată decent un fermier. Or, dintr-o fermă de 3 hectare cu plantaţie de vie sau pomi, cu arbuşti fructiferi sau cu legume, un fermier va trăi foarte bine”, a declarat Neculai Olariu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi. (Nelu Păunescu)

Şcolile agricole pregătesc specialişti pentru Danemarca
Realitatea globală a sectorului agricol nu este însă atât de roză precum în cele două cazuri prezentate. Cei mai mulţi dintre copiii care vin la Iaşi sau în oraşele din împrejurimi pentru a urma o formă de învăţământ preuniversitar în domeniul agricol nu ajung, după absolvire, să găsească un loc de muncă în acest sector sau să-şi încropească o fermă de subzistenţă sau de desfacere. De exemplu, din cei 675 de elevi ai Liceului Tehnologic „Haralamb Vasiliu” din Podul Iloaiei, doar un procent infim ajung să activeze pe una din specializările pentru care se pregătesc. „Avem foarte mulţi copii buni care se îndreaptă spre agricultură dar, din păcate, după terminarea liceului nu prea îşi găsesc locuri de muncă. Era mai tentant până acum câţiva ani, pentru că foarte mulţi elevi care terminau pe specializări ca tehnician în agricultură şi tehnician veterinar, mergeau şi lucrau în Danemarca pe bani buni, găseau locuri de muncă şi se realizau”, ne-a declarat Vasile Catarău, director adjunct al liceului agricol din Podul Iloaiei.