Vestigiile de pe Ştefan cel Mare vor fi reabilitate

* municipalitatea ieşeană a lansat concursul de soluţii pentru reabilitarea vestigiilor istorice de pe b-dul Ştefan cel Mare * amenajarea urbanistică şi peisagistică va viza curtea interioară de la Direcţia Agricolă, parcul de la Teatrul Naţional, vestigiile de la Cub şi arealul cuprins de-a lungul străzilor adiacente bulevardului Ştefan cel Mare

Municipalitatea ieşeană a lansat concursul de soluţii pentru reabilitarea de vestigii arheologice pe b-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt în vederea valorificării urbanistice. Practic, se caută identificarea unor servicii de arhitectură, de ingineri, de amenjare urbană şi arhitectură peisagistică, dar şi servicii de consultanţă ştiinţifică şi de analiză tehnică în vederea reabilitării vestigiilor istorice de pe b-dul Ştefan cel Mare, dar şi a zonelor adiacente. Zona propusă studiului cuprinde bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, între intersecţia cu strada Cuza Voda, adiacent Pieţei Unirii şi bulevardul Anastasie Panu, inclusiv piaţa Palatului Culturii, precum şi zonele adiacente - cea aferentă „dalei cubului”, cum este cunoscută de ieseni şi nu numai, cea delimitată de bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfant, strada I.C.Brătianu, strada Cuza Vodă, până la Filarmonică, strada Dancu şi strada Matei Millo şi cea a curţii interioare aferente Direcţiei Agricole, care face trecerea între bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi strada Băncii. Valoarea estimată pentru acest concurs de soluţii este de 25.806 lei. Juriul care va decide care va fi cea mai bună soluţie din concurs este format din primarul Gheorghe Nichita, arhitectul şef al Iaşului, Tudor Vericeanu, arh. Constantin Gorcea, preşedinte OAR – filiala Nord Est, arh. George Carapanu, preşedinte OAR – filiala teritorială Iaşi, arh. Mihai Drişcu, arhitect peisagist, Roxana Azoiţei şi Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Iaşi. Totodată, în cadrul consursului vor exista şi premii de câte 8 mii lei – premiul I, 5 mii lei – premiul II şi 3 mii lei – premiul III pentru secţiunile de arhitecţi, urbanişti şi studenţi arhitecţi, urbanişti.

Cubul de pe Ştefan cel Mare ar putea fi modificat

Unul dintre punctele centrale ale acestui plan este legat de amenajarea parcului de la Teatrul Naţional. Potrivit unui plan al acestui parc, elaborat de arhitecţii Smaranda Galea şi Daniel Vişan, pavelele care vor fi montate în parc vor în formă de solzi de peşte. Chiar în centrul parcului, dispuse transversal, vor fi două fântâni decorative, iar longitudinal vor fi amenajate trei fântâni arteziene, chiar pe axul culoarului central dintre Teatrul Naţional şi Mitropolie. Întreg parcul va fi tăiat de o alee ce va porni din dreptul statuii lui Miron Costin, amplasate în faţa Filarmonicii, şi se va opri la intrarea de la Mitropolie. Totodată, în cele două colţuri ale parcului, spre strada I.C.Brătianu, dar şi pe cealaltă extremitate a sa, pe laturile dinspre Hotelul „Sf. Nicolae” şi Palatul Roznovanu, vor fi construite scări sau ascensoare pentru accesul pietonal spre parcaj. „Prin sintagma de vestigii istorice ne referim la vechile construcţii existente în zona de studiu dar şi la cele care au fost demolate în decursul timpului. Toate monumentele din acel areal, precum şi platanii, se vor păstra. Cubul, care iniţial a avut rol de luminator al vestigiilor arheologice aflate sub dala spaţiului public, poate fi înlocuit cu orice alt tip de amenajare dar cu păstrarea funcţiunii de luminator. O problemă ar fi aceea că nu dispunem de planurile vechi ale zonelor studiate pentru cercetarea evoluţiei strazii şi parcului”, a declarat Tudor Vericeanu, arhitectul şef al Iaşului. Actuala stradă Ştefan cel Mare şi Sfânt, urmaşă a Uliţei Mari, s-a constituit ca arteră principală de circulaţie a oraşului începând din epoca medievală,cu precădere de când s-a mutat capitala Moldovei la laşi. în dezvoltarea ei, strada a avut multe modificări, aspectul actual fiind rezultatul intervenţiilor de la începutul secolului XX.
Nelu Păunescu