Antreprenor: „Strategiile de dezvoltare în turism sunt confuze“

* mediul de business din regiune a pus pe tapet problemele cu care se confruntă în derularea afacerilor în turism * aceştia au identificat de la lipsa de implicare a autorităţilor până la nivelul scăzut de pregătire al operatorilor din domeniu * cu toţii au subliniat potenţialul uriaş al zonei şi au punctat câteva direcţii de dezvoltare despre care consideră că ar avea potenţial

Din dorinţa de a avea o imagine cât mai clară asupra impedimentelor pe care le întâmpină cei care investesc în turism, ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei“ a vorbit cu antreprenori din toate cele şase judeţe. Principala problemă invocată de mediul de afaceri din acest domeniu este lipsa infrastructurii. „Este vorba de accesibilitate în regiune. Infrastructura pe zona de transport: rutier, aerian şi feroviar este improprie. O altă problemă este nivelul de educaţie al operatorilor din turism. Nu există programe care să stabilească standarde la care să se raporteze toată lumea“, a precizat Florin Bărhălescu, manager al Agenţiei Icar Tours din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Patronale a Turismului Ieşean (APTI). Acesta a mai menţionat că o altă problemă este lipsa de promovare a specificului şi a produselor locale.

„Peste tot este un turism de tranzit“
Operatorii din Neamţ sunt de părere că turismul în zonă este unul de tranzit, şi asta pentru că nu există alternative viabile pentru petrecerea timpului liber, care să îi determine pe vizitatori să rămână în zonă mai mult de o noapte sau un weekend. „Ce se întâmplă în Neamţ e valabil la nivel naţional. Strategiile de dezvoltare sunt confuze, nu sunt stabilite anumite puncte de focalizare pentru fiecare zonă în parte, peste tot este un turism de tranzit, nu unul de sejur”, a spus Marius Năclad, reprezentantul unei agenţii de turism din Neamţ. Acesta a adăugat că ar trebui investiţii masive. „Ne lipsesc staţiunile reale în care să ai ce face dacă stai 7-8 zile. Nu sunt suficient exploatate zonele în care se poate face turism balneo, pentru că acest tip de turism reprezintă viitorul. Pentru dezvoltarea turismului ar fi nevoie de foarte multe fonduri şi eventual de sprijinul unor lanţuri hoteliere internaţionale care să fie prezente în ţară, pentru că ar însemna un aport consistent de imagine şi de încredere. Sunt doar două francize pentru litoral, dar lipsesc în zonele de munte“, a adăugat Marius Năclad. Antreprenorii nemţeni susţin că lipsa infrastructurii alungă mulţi turişti străini. „Aşteptăm de mult autostrada care să unească Iaşul de Târgu Mureş şi care ar trebui sa treacă şi prin Neamţ. Asta va însemna o facilitare a trecerii turiştilor, chiar a celor din Occident prin Ardeal spre Neamţ. Dar când drumurile noastre sunt cum sunt, puţini sunt tentaţi să vină”, a spus Maria Nastasă, om de afaceri şi administrator de pensiune.

Cum s-au tocat banii din turism

„Ei te ascultă doar în campanie electorală“
Antreprenorii din turism reclamă şi lipsa de implicare a autorităţilor locale în susţinerea investiţiilor din domeniu. Unul din cei mai mari investitori din turismul botoşănean, Valeriu Iftime, patronul firmelor Elsaco, a readus la viaţă două conace boiereşti, unul la Vârfu Câmpului, unde a înfiinţat o pensiune şi o herghelie, Cai de Vis, şi unul la Zăiceşti. „Eu am investit foarte mulţi bani în turismul botoşănean care, repet, este ca şi inexistent, dar autorităţile nu fac nimic pentru a sprijini aceste investiţii. La Zăiceşti primarul nu face un drum de 500 de metri, atât. La Vârfu Câmpului 15 localnici lucrează la mine, dar tot ca la Zăiceişti, primarul nu vrea să facă un drum de un kilometru care ar lega de asfalt o investiţie care îi aduce în comună turişti din toată ţara. Ei te ascultă doar în campanie electorală, când au nevoie de tine, după care uită tot“, a declarat Valeriu Iftime. Pe lângă cele două investiţii din Botoşani, Iftime deţine şi o pensiune la Voroneţ. Omul de afaceri susţine însă că problema principală a turismului este lipsa de personal specializat.

La Bacău: alţi antreprenori, aceleaşi probleme
Romeo Botea a deschis anul trecut o pensiune turistică în staţiunea Târgu Ocna, iar clienţii nu sunt aşa de mulţi pe cât se aştepta. „Acum nu avem aşa de mulţi turişti. Aşteptăm luna august, dar va fi doar o lună. Dacă ar deschide şi celălalt ştrand cu apă sărată ar fi mai bine, dar este nevoie de bani. Eu am deschis anul trecut pensiunea şi mă aşteptam să am mai mulţi turişti“, a declarat Romeo Botea, administratorul Pensiunii „Elena“ din Târgu Ocna. La Slănic Moldova, Bacău, toţi cei care au investit în hoteluri sau pensiuni în zonă îşi pun mari speranţe în proiectele derulate la nivel local cu bani europeni. Cea mai aşteptată investiţie este cea la pârtia de schi. „Eu am hotelul plin la această oră, dar spre sfârşit de sezon nu mai este la fel. Oricum, întotdeauna este loc de mai bine. Aici administraţia locală are mai multe proiecte în derulare. Pârtia de schi, după finalizare, cu siguranţa îi va atrage pe acei turişti din zonă care nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze pe distanţe mari ca să meargă la schi“, a spus Adrian Durdunescu, proprietarul Hotelului Coroana Moldovei din Slănic Moldova.

ANALIZĂ Faţetele turismului la periferia Uniunii Europene

Operatorii din Vaslui susţin că în judeţ ar fi locuri care ar merita promovate, dar infrastructura precară alungă vizitatorii. „Am încercat să le promovăm, dar ne-am lovit de infrastructură care nu este la standardele care ar trebui. Mă refer la drumuri care sunt impracticabile, nu putem să intrăm cu un autocar. Nu mai vorbesc de lipsa unor cazări care să fie avantajoase, să atragem turişti şi să promovăm la nivel naţional aceste locuri frumoase din judeţ“, a spus Radu Bumbu, reprezentant al unei agenţii de turism din Vaslui.

Antreprenorii băcăuani susţin că ar trebui valorificat turismul de sănătate. „În primul rând avem zona balneo – tratament – recuperare – spa, adică staţiunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna. Dar se poate vorbi şi de turism de afaceri, în special în Bacău şi Oneşti, unde vin investitorii din zonă, turismul cultural şi de evenimente, turismul de tranzit. Municipiul Bacău are câteva obiective ce merită vizitate“, a afirmat Dumitru Nănescu, directorul Agenţiei de turism Inter-Tour Bacău şi vicepreşedinte al ANAT Romania. Acesta a menţionat că şi agroturismul în zona montană şi subcarpatică ar atrage mulţi turişti dar şi turismul de vânătoare, care este unul de nişă. De asemenea, ar trebui promovate tradiţiile şi obiceiurile de pe Valea Muntelui, dar şi bisericile şi mănăstirile din judeţ.

„Este un mare potenţial în acest sector pentru că el este acum la zero şi să creşti de la zero la 100 este uriaş“- Valeriu Iftime, antreprenor botoşănean

 

„Trebuie să se investească în infrastructura de agrement din Bucovina“
În judeţul Suceava există peste 400 de structuri de cazare funcţionale. Deşi administratorii de hoteluri de pensiuni şi pensiuni invocă „potenţialul turistic uriaş“, datele Direcţiei Judeţene de Statistică arată sec: turiştii petrec în medie doar 1,7 nopţi în pensiunile din Bucovina. Operatorii din domeniul susţin că principalul motiv ar fi lipsa infrastructurii de agrement. „Trebuie să se investească în infrastructura de agrement: parcuri de distracţii, cluburi de munte, trasee turistice pentru drumeţii, locuri de popas/adăpost, WC-uri ecologice, surse de apa potabila/izvoare. Trebuie modernizată sau măcar reabilitată şoseaua care face legătura dintre Bucovina şi Maramureş prin pasul Prislop”, a declarat Aurelia Badale, preşedinta Asociaţiei de turism Vama-Bucovina şi administrator de pensiune. Aceasta a mai spus că statul ar trebui să reducă taxa hotelieră pentru structurile de cazare care nici măcar nu sunt situate în staţiuni turistice.

Turism cu WC în fundul curţii
Pe de altă parte, Liliana Agheorghicesei, administrator al pensiunii „Lidana“, atrage atenţia asupra urgentării modernizării Aeroportului „Ştefan cel Mare“, despre care crede că este un mare plus al Bucovinei. „Infrastructura de utilităţi este la fel de precară- lipsa gazului, canalizării, a curentului electric, creează mari probleme atât proprietarilor de pensiuni turistice, cât şi turiştilor”, a spus Agheorghicesei. Aceasta este de părere că autorităţile ar trebui să investească mai mulţi bani în întreţinerea monumentelor istorice. „Obiective turistice unice, aflate pe teritoriul judeţului Suceava, sunt vizitate an de an, de turişti din ţară şi străinătate. Din păcate, starea lor este jalnică. Dau ca exemplu mina de la Cacica, unde intrarea îţi lasă impresia unui loc părăsit şi total neîngrijit, Mănăstirea Arbore, sau cabana de pe muntele Rarău- singura cabana de pe munte, care arată deplorabil“, a afirmat Agheorghicesei. Antreprenorul consideră că o bună parte dintre probleme s-ar rezolva dacă primăriile ar accesa fonduri europene pentru construcţia de bazine de înot sau dezvoltarea altor investiţii. Atât Aurelia Badale, cât şi Liliana Agheorghicesei consideră că vecinătatea cu Ucraina şi Republica Moldova constituie un alt mare avantaj al zonei. Cele două au menţionat că pentru dezvoltarea turismului ar trebui gândite proiecte transfrontaliere şi totodată programe turistice comune.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est derulează în această perioadă o consultare publică cu privire la dezvoltarea unor circuite cultural-religioase ce reunesc într-un mediu organizat cele mai renumite mănăstiri şi biserici din Regiunea Nord-Est. Pentru definirea unui itinerar reprezentativ a fost elaborat un chestionar care va sta la baza dezvoltării ulterioare a produselor turistice, în funcţie de preferinţele: potenţialilor turişti, agenţilor economici din domeniul turismului, operatorilor de turism, instituţiilor publice. Chestionarul îl găsiţi AICI