Muzeul Satului din Galaţi

Dimensiune font:

| 19-07-2013 05:05

Muzeul Satului este situat la intrarea în Pădurea Gârboavele, pe pe raza comunei Tuluceşti, la aproximativ 15 km de municipiul Galaţi. Având ca locaţie un spaţiu generos, acesta reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţă specific zonei de pe ambele maluri ale Prutului, din sudul Moldovei şi Basarabia.

În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiţionale din zona Galaţiului, din localităţile Corod, Măstăcani şi Cavadineşti, dar şi o gospodărie tradiţională din raionul Cahul, Republica Moldova. Gospodăriile sunt construite din lemn şi nuiele, apă, nisip şi paie, iar obiectele expuse datează din secolul XIX.

Arhitectura locuinţelor reprezentate din zona Galaţiului corespunde perioadei dintre sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX. Un rol important în reconstituirea acestora îl au cercetările întreprinse de cunoscutul etnolog Eugen Holban şi membrii secţiei de Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.

Localitatea Corod este atestată documentar în anul 1438, denumirea acesteia provenind de la aşezarea localităţii în lungul albiei pârâului Corozel. Gospodăria de la Corod, expusă în cadrul Muzeului Satului, este o casă „cu ascunzătoare”, alcătuită din odaie, tindă şi beci. Structura casei este din lemn, având acoperiş de paie. Chimniţa, o anexă pentru păstrarea produselor legumicole, a fructelor şi a unor vase necesare prelucrării şi păstrării vinului, este construită din bârne de lemn.

Gospodăria din Măstăcani, expusă în cadrul Muzeului Satului, este o casă bicelulară (cu tindă şi odaie) de dimensiuni mici, locuită de regulă de membrii vârstinici ai familiei. Comuna Măstăcani, aşezată pe malul drept al râului Prut, este o aşezare veche de răzeşi, descrişi în cartea lui Moise Pacu de la 1866 ca fiind un neam vechi din această zonă.

Coşarul (coşerul), folosit pentru păstrarea cerealelor, este realizat din împletitură de nuiele şi structură de lemn. O latură prelungită a acoperişului asigura adăpost pentru diferite unelte şi atelaje necesare uzului gospodăresc.

În urma descoperirilor arheologice, în comuna Cavadineşti s-a demonstrat prezenţa comunităţilor umane încă din epoca bronzului şi paleoliticul superior. Gospodăria Cavadineşti din cadrul Muzeului Satului este o casă cu ascunzătoare alcătuită dintr-o tindă şi o odaie.

Gospodăria Cahul, expusă în cadrul Muzeului Satului este alcătuită dintr-o casă tricelulară, cu tinda situată central şi o fierărie, toate acestea fiind o replică a casei tradiţionale din incinta Muzeului Ţinutului Cahul. Prima atestare a localităţii Cahul apare într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească în anul 1502. Până în anul 1835 această localitate a avut mai multe denumiri, când prin decretul ţarului Nicolai I i se conferă statut de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.

Prin realizarea acestui muzeu, autorităţile judeţului Galaţi şi raionul Cahul speră să intensifice schimburile de experienţă între etnografii dintre cele două regiuni, în acelaşi timp stimulând tinerii să promoveze obiceiurile tradiţionale etno-culturale.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3942

Sursa foto: muzeulsatuluigalati.ro