Angajaţii din penitenciare, în stradă. Miting cu 400 de oameni în fața Ministerului Justiției

Angajații din penitenciare au ieşit, joi, în stradă. Aproximativ 400 de gardieni au protestat în faţa Ministerul Justiţiei faţă de salariile mici. Aceştia au cerut plata orelor suplimentare şi majorarea lefurilor. 

UPDATE: Protestatarii au fluierat din vuvuzele, au scandat lozinci precum 'Jos, jos, ministrul mincinos!' și au agitat pancarte pe care se putea citi 'Muncim pe datorie', 'Și pe Cod portocaliu, tot în stradă o să fim' sau 'Cereți performante, iar voi ne dați restanțe', informează HotNews.ro.

 Toți salariații din penitenciare poartă, începând de joi, banderole negre, în semn de susținere a acțiunilor declanșate de SNLP.

Președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare, Ștefan Teoroc, anunța, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, organizarea unui miting, joi, în fața Ministerului Justiției, din cauza nemulțumirilor față de condițiile de lucru. Teoroc a ținut să precizeze că mitingul nu este unul politic, ci este făcut "cu și pentru salariați".

 "O să încep printr-un anunț care completează calendarul nostru de acțiuni, de fapt, îl modifică. Am făcut public un calendar de acțiuni care include această conferință, precedată de comunicatul de ieri, urmând ca mâine, începând cu ora 9 dimineața, să protestăm în fața Adminstrației Naționale a Penitenciarelor. Calendarul nostru de acțiuni proiectase, pentru viitor, dacă nu reușim să ajungem la o soluție pentru problemele noastre să continuăm să protestăm, în faza următoare, în fața Ministerului Justiției. Acum, după negocieri de trei ore la Primăria Capitalei, în comisia care avizează adunările pe locurile publice, ni se aduce la cunoștință că nu putem protesta în zona Adminstrației Naționale a Penitenciarelor și ni s-a propus să protestăm după un colț, fără contact vizual. Bineînțeles că am refuzat lucrul ăsta și am solicitat să se aprobe miting în fața Ministerului Justiției. Prin urmare, mitingul e mâine la Ministerul Justiției", a spus Ștefan Teoroc.

Președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare a subliniat faptul că protestul nu e unul politic.

"Nu ne interesează apartenența politică a domnului Cazanciuc, la fel cum nu ne interesează cariera execuțional-penală a unor vip-uri sau demnitari care se perindă prin sistemul nostru. Reprezentăm salariați. Vorbim în numele salariaților strict. Am ajuns noi angajații să ne asumăm pro bono incompetența unui Guvern, unui ministru, unui director general de a găsi soluții la care dezastrul în care se găsește acum sistemul penitenciar", a mai spus Teoroc.

În acest context, Teoroc a arătat că nu a primit niciun răspuns din partea vicepremierului Gabriel Oprea, în urma adresării unei scrisori deschise, adăugând că partea de dialog social și transparență lipsește atât la Ministerul Justiției, cât și la cel al Afacerilor Interne.

"Problemele acestui sistemul nu sunt de ieri, de azi. Problema este că ele se acutizează în loc să pară că se rezolvă. Sincer și direct, am pierdut complet speranța că vom capta acea frecvență pe care emite ministrul Justiției. Nu credem că mai este posbilă vreo corecție, prin urmare trecem la mișcări sociale și este doar începutul. Cu frecvența ne-am mutat de la domnul Cazanciuc la domnul Oprea, i-am adresat o scrisoare publică. Nu am primit niciun răspuns. Nu am reușit să înregistrăm o petiție. Nu avem nimic cu domnul Oprea, însă partea de dialog social și transparență se pare că ministerul Justiției nu e sigurul care suferă", a mai spus Teoroc.

Președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare critică faptul că "într-o țară NATO, în apropierea unui conflict militar, în 2015, personalul din penitenciare protestează pentru restanțe salariale de opt luni".

"În demersul nostru ne-au mai rămas premierul și președintele. Cu premierul avem rețineri, dar înainte, am decis să ne facem problemele cunoscute în stradă (...) Într-o țară NATO, în apropierea unui conflict militar, în 2015, personalul din penitenciare protestează pentru restanțe salariale de opt luni. Este inacceptabil. Nu știu cum o vede Guvernul României", a mai spus Ștefan Teoroc.

În ceea ce privește bugetul alocat sistemului penitenciar, Teoroc a spus că este "liniar" și că "nu se schimbă nicio cifră în el".

"Vrem să scoatem gunoiul de sub preș. Sistemul ăsta a fost creat să fie sigur. În realitate, el e menținut așa, e doar o aparență, de o mână de oameni care acceptă să intre în serviciu neplătiți, neechipați corespunzător, neasigurați din punctul de vedere al unor riscuri. Ne mai trebuie zece unități penitenciare cu câte 1.000 de posturi ca să fim la limita capacității legale de deținere. Un astfel de penitenciar costă aproximativ 170 de milioane de euro. Nu credem că în viitorul palpabil se va întâmpla o astfel de investiție. Calculat pe lege, acum, sistemul peniteciar ar trebui să aibă un număr de costuri prevăzute de peste 20.000. Acum avem 15.000 de posturi prevăzute, dintre care costant, în ultimii zece ani, 3.000 sunt vacante. Provocarea a fost să nu intrăm în colaps", a adăugat Teoroc.

Mai mult decât atât, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare a evidențiat faptul că indiferent de evoluția regulilor europene, pe care trebuie să le respecte în raport cu deținuții și de agresiunile noi cu care se confruntă, au "aceleași forțe".

"Agresiunile la care angajații din penitenciare sunt expuși sunt de notorietate. În penitenciare intră cei care sunt monitorizați de serviciile secrete ca având colaborări cu teroriștii, care au deținut funcție de demnitate publică sau care vin din lumea interlopă la nivel de clanuri foarte puternice. Astfel de deținuți, într-un astfel de sistem, ar trebui să fie încadrați cu forțe corespunzătoare", a adăugat Teoroc.

Pe de altă parte, o altă problemă semnalată de Ștefan Teoroc a vizat condițiile de 'spitalizare' din penitenciare. În contextul în care sunt doar cinci spitale, lucrătorii sunt obligați să amestece deținuții, ceea ce devine un calvar pentru aceștia pentru că "este aproape imprevizibil ce se întâmplă de la un minut la altul", în condițiile în care deținuții aparțin unor regimuri de detenție diferite.

"Vineri, probabil este de notorietate cazul de la Spitalul Penitenciar Jilava, unde sunt sute de deținuți bolnavi cu HIV. Să nu credeți că un spital penitenciar e în spital în sine. Nu, este o pușcărie. Neavând multe spitale decât cinci, suntem obligați să amestecăm regimurile. O astfel de secție este un calvar pentru salariați pentru că acolo este foarte greu de menținut controlul și sunt doar doi oameni. Pentru o astfel de secție, cu 200 de bolnavi HIV SIDA, este aproape imprevizibil ce se întâmplă de la un minut la altul.

Vineri, tot de la Jilava, ni s-a raportat un incident inedit. Un asistent medical, de la Penitenciarul Jilava, care circula în trafic, în mașina proprie cu fiul său, a fost blocat în trafic, de un microbuz din care s-au dat jos opt indivizi, înarmați cu răngi, care i-au agresat pe amândoi. Nu au necesitat spitalizare", a mai precizat Ștefan Teoroc.

Întrebat care sunt cele trei probleme pentru care protestează mâine, Teoroc a răspuns:

"Estimăm că vor participa 500 de salariați. Toate problemele care se repercutează asupra personalului din punctul de vedere al supraîncarcării cu sarcini și al numărului uriaș de ore suplimentare și al riscurilor asumate, pentru că trimiți într-o misiune în care ar trebui să fie zece doar trei, evident că au un număr de riscuri suplimentare și oricum sunt sancționați. Principala provocare pe care o lansăm Ministerului Justiției este să facă ceva în direcția ocupării unui număr de posturi. Nu așteptăm nimic. Mesajul e îndreptat către opinia publică, mass-media și o vom face constant până când vom vedea că se mișcă. În funcție de ce se va întâmpla mâine, vom decide etapa a doua.

Toți cei de față știu prevederile Codului Muncii. Munca suplimentară nu poate fi prestată decât cu acordul salariatului, care poate fi cerut sau nu. Conform interpretărilor în vigoare, dacă acordul nu e cerut se prezumă că și l-a dat, dacă nu refuză. Prin urmare, simplul refuz al muncii suplimentare ar putea duce la o blocare a sistemului penitenciar, pe care nu o dorim. Vrem că ministrul să se miște, să ocupe posturi. Dacă ritmul în care cresc orele suplimentare va continua să fie ascendent, sigur că ne gândim la metode mai dure de protest".

În ceea ce privește o suplimentarea bugetului cu 65 de milioane de lei, pentru anul acesta, conform reprezentanților ANP, din care 9,6 ar fi ajuns pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, întrebat dacă e suficientă, Teoroc a precizat că "bugetul ANP e perfect liniar de la an la an".

"De la an la an, atunci când se trage linia la sfârșit de an, constatăm că o anumită sumă, prevăzută pentru investiții, nu a putut fi cheltuită și acea sumă pleacă înapoi la buget. În funcție de ceea ce vom primi ne vom pronunța", a mai spus Ștefan Teoroc.

Întrebat care este cuantumul despăgubirilor plătite la CEDO, din cauza condițiilor de detenție, Teoroc a răspuns:

"Erau o centralizare care circula prin media, suma era enormă. De aceea am spus că din banii ăia începeam o pușcărie".

realitatea.net