370 de ani de la oficializarea limbii române în Moldova

 Începând de astăzi, Capitala Moldovei va găzdui Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646). 370 de ani de la oficializarea limbii române în Ţara Moldovei”. Timp de două zile, 9 şi 10 noiembrie, la eveniment vor lua parte, alături de specialiştii din Iaşi, oameni de cultură din Paris, Rouen, Chişinău, Bucureşti, Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Târgovişte.

 

În anul 2016, declarat de către Patriarhia Română „An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei organizează la Iaşi, timp de două zile – 9 şi 10 noiembrie, Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646). 370 de ani de la oficializarea limbii române în Ţara Moldovei”.

„Prin acest eveniment se va readuce în atenţia publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iaşi, acum 370 de ani. Conceput într-un spirit interdisciplinar, destinat întâlnirii specialiştilor din mai multe orizonturi culturale, Colocviul va conjuga mai multe abordări propuse până acum în mod disjunct (şi care nu au dus în domeniu decât la rezultate cel mult parţiale): istorică, filologică şi teologică. La capătul lui se poate spera o profundă reînnoire a înţelegerii noastre asupra perioadei studiate”, precizează organizatorii.

Comitet ştiinţific şi organizator

Alături de invitaţii din Iaşi, în cele două zile vor participa şi oameni de cultură din Paris, Rouen, Chişinău, Bucureşti, Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Târgovişte.

De la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca va fi prezent acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop; pr. dr. Dragoş Bahrim şi consilier cultural Cătălin Jeckel, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei; dr. Arcadie Bodale – Arhivele Naţionale Iaşi, Accademia di Romania in Roma; conf. univ. dr. Emil Dragnev – Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău; dr. cerc. Andi Mihalache – Institutul „A. D. Xenopol” din Iaşi; prof. univ. dr. Eugen Munteanu şi prof. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, reprezentând Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; maître de conférences (lector) dr. Dan Ioan Mureşan – Université de Rouen Normandie, Franţa.

Manifestarea va fi dedicată, în mod special, aniversării comune a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Moldova, dar şi a două acte singulare de cultură ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iaşi a „Cărţii româneşti de învăţătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) şi promulgarea, tot la Iaşi, în 1646 a unei alte „Cărţi româneşti de învăţătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul şi Domnul Ţărâi Moldovei”.

Programul primei zile

Deschiderea oficială a lucrărilor Colocviului va începe de la ora 09.30, iar participanţi vor fi IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şefii administraţiei locale şi judeţene, Petre Guran, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, academician Alexandru Zub, academician Demir Dragnev şi conf. univ. dr. Gheorghe Cojocaru.

De la ora 11.00, timp de două ore se va discuta despre „Bazele istorice ale vernacularizării în Moldova”, mai precis despre bazele istorice ale limbii române în Regiunea noastră. Demir Dragnev (Chişinău), va vorbi despre „Literatura în limba română din secolele XVII-XVIII şi procesul de modernizare timpurie în ţările Române”, iar Matei Cazacu (Paris), va trata subiectul „Utilizarea slavonei bisericeşti la români şi cauzele abandonării ei”. Arcadie Bodale (Iaşi) – „Adoptarea limbii române ca limbă oficială a ţării Moldovei: contribuţia cancelariei domneşti” şi Ovidiu Pecican (Cluj-Napoca) – „Cărturari, idei şi comportamente printre românii din Moldova în epoca vasiliană”.

De la ora 15.30 se va trata subiectul „Tiparul puterii şi puterea tiparului”, alături de ieşeanca Elena Chiaburu, care va vorbi despre „Contribuţii noi privitoare la tipografia înfiinţată de Vasile Lupu la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi”, Ion Croitoru (Târgovişte) – „Rolul tiparului în epoca domnului Moldovei Vasile Lupu”, Dragoş Mîrşanu (Iaşi), Relaţiile Moldovei cu Kievul şi Moscova în vremea mitropolitului Varlaam şi Alin-Mihai Gherman (Cluj-Napoca) – „Un triptic teologic: tipăriturile mitropolitului Varlaam”.

Începând cu ora 17.45 va avea loc cea de-a treia discuţie a zilei, pe tema „Varlaam, «arhiepiscop şi mitropolit de Suceava şi a toată ţara Moldovei, exarh al sfântului scaun de Constantinopol»”, al cărei moderator va fi ieşeanul Eugen Munteanu. La ultima întâlnire a primei zile vor fi prezenţi Ion Croitoru (Târgovişte), Iosif Camară (Iaşi), Iraida Condrea şi Ludmila Usatâi (Chişinău), şi vor prezenta opiniilegate de „Poziţia Sfântului Varlaam, mitropolitul Moldovei, în faţa inovaţiilor protestante din epocă, reflectată în Cartea sa de învăţătură”, „activitatea catehetică a mitropolitului Varlaam în Transilvania”, „Cazania lui Varlaam în spaţiul basarabean: implicaţii identitare şi impedimente ideologice” ori „expresia sentimentului naţional în Cazania lui Varlaam”

Joi, 10 noiembrie

Cea de-a doua zi a colocviului va debuta, începând cu ora 09.30, iar tema de discuţie va fi legată de subiectul „Introducerea limbii române în cultul bisericesc”. La întâlnire vor participa Ioan-Aurel Pop (Cluj-Napoca), Andrei Eşanu, Valentina Eşanu (Chişinău), Iosif Camară (Iaşi), Eugen Munteanu (Iaşi), Violeta Barbu (Bucureşi), Emil Dragnev (Chişinău). Cei şapte vor răspunde la întrebarea „De ce Carte românească de învăţătură? Românii de la Răsărit de Carpaţi în tranziţia de la naţiunea medievală la cea modernă” şi vor aborda subiecte precum „Mitropolitul Dosoftei al Ardealului (1622-1627) - un precursor al Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, „Geneza Noului Testament de la Bălgrad în lumina comparaţiei cu Biblia de la Ostrog”, „Despre semnificaţiile istorice ale versiunii Milescu a Vechiului Testament (Ms. 45), în raport cu programul implicit al Mitropolitului Varlaam de traducere în limba română a cărţilor bisericeşti”, „«Graiul românesc să se ridice liber către Dumnezeu». Reforma liturgică în ţările române: etape, modele şi fundamente teologice la cumpăna sec. XVII-XVIII” ori „Observaţii privind introducerea limbii române în pictura ecleziastică”

Despre „Dreptul limbii române” se va discuta începând cu ora 14.00. Moderată de Ioan-Aurel Pop (Cluj-Napoca), întâlnirea îi va avea ca invitaţi pe Alin-Mihai Gherman (Cluj-Napoca), care va discuta pe marginea subiectului „Un colaborator apropiat al mitropolitului Varlaam, Eustratie logofătul”; Dan Ioan Mureşan (Rouen), despre „Ordonnance du Roy sur le fait de justice (1539)” şi „Cartea românească de învăţătură (1646). Oficializarea limbilor naţionale în Franţa lui Francisc I şi în Moldova lui Vasile Lupu”; Oana Rizescu (Bucureşti), „Limbajul dreptăţii în secolul al XVII-lea: practicile discursive şi norma juridică din Cartea românească de învăţătură şi Îndreptarea legii”

Şirul de discuţii se va încheia la ora 19.00, după o dezbatere despre „Impactul în durata lungă a revoluţiei culturale din sec. XVII”, alături de cinci personalităţi academice ale Iaşului şi Chişinăului. Ilie Moisuc, despre „Cronicile – cărţi laice de învăţătură. Grigore Ureche”; Elvira Sorohan – „Cronicile – cărţi laice de învăţătură. Miron Costin”; Daniel Niţă- Danielescu – „Moştenirea programului cultural românesc al Sfinţilor Mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei. Consideraţii asupra «Ȋnaintecuvȃntării» Mitropolitului Veniamin Costachi la ediţia din 1834 a «Liturghierului»”; Liviu-Ioan Pelin – „Problema denumirii limbii române în Ţara Moldovei între 1630-1812”; Gheorghe Cojocaru (Chişinău) – „Inventarea cominternistă a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română: o diversiune ideologico-identitară împotriva ştiinţei lingvistice”

Manifestarea este organizată în parteneriat cu Academia Română, prin Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Rouen – Normandie şi este sprijinită de Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria Municipiului Iaşi.

Larisa LAZĂR