„Herman” - o poveste de viaţă din anii terorii comuniste

Deşi este un film de ficţiune, „Herman - omul din spatele terorii” are la bază povestea reală a unui torţionar, destinul unui tânăr care va ajunge, din studentul eminent la Drept, „călăul de la Piteşti”. Partea întâi a filmului redă întâmplări petrecute în Moldova anilor 1942 - 1948.

 
 Un proiect ambiţios, lungmetrajul de debut al regizorului Victoria Baltag, este o „docu-drama”, film de ficţiune ce are la bază un caz real. Realizatorii spun că vom mai auzi de „Herman - omul din spatele terorii”, pentru că ţintesc spre festivaluri precum cele de la Cannes sau Berlin, în 2016.

 Prima parte a filmărilor s-a desfăşurat zilele trecute la Iaşi. Colegiul Naţional „C. Negruzzi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Vila Sonet - Muzeul „Mihai Codreanu”, Râpa Galbenă, strada Sărărie şi centrul oraşului, de la Palatul Culturii, până la Catedrala Mitropolitană, s-au aflat în obiectivul camerelor de filmat.

Cucerit de ideea filmului, de scenariu şi de entuziasmul echipei, Ion Caramitru a fost vedeta filmărilor de la Iaşi. 

Ion Caramitru, în rolul unchiului lui Herman/ „Herman - omul din spatele terorii” (regia: Victoria Baltag) 

Sergiu Moraru, absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, joacă rolul principal, cel al lui Herman... Moraru: „Sergiu este un tânăr actor ieşean foarte talentat, pe care mă bucur că l-am redescoperit, pentru că ne-am mai intersectat cândva, în liceu. De altfel, mi-a făcut mare plăcere să lucrez cu actori de la Iaşi, cu extraordinarii Emil Coşeru, Doru Aftanasiu, Haruna Conduache, Georgeta Burdujan, Radu Ghilaş, şi mulţi actori foarte tineri şi foarte talentaţi”, spune Victoria Baltag. 

Sergiu Moraru, în rolul lui Herman/ „Herman - omul din spatele terorii” (regia: Victoria Baltag) 

Un film istoric a cărui acţiune începe în Moldova

La cursurile Universităţii de vară, organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în 2011, la „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat, Victoria Baltag a întâlnit, printre invitaţi, şi foşti deţinuţi politici, de la care a aflat detalii despre „fenomenul reeducării”, ceea ce avea să fie cunoscut apoi ca „Experimentul Piteşti”. „Am fost cutremurată. În perioada aceea, făceam un master în film şi am simţit că acesta este subiect, nu de film documentar, ceea ce mai făcusem până atunci, ci de lungmetraj. Am terminat masterul, am mai făcut un stagiu, am mai făcut un master, am început un doctorat în Antropologie la University College Londra, şi tot coceam subiectul acesta. S-a întâmplat acum să am o pauză şi am spus că acesta este momentul în care pot să fac filmul”, dezvăluie Victoria Baltag, care este şi regizorul, şi producătorul acestui film. 

„Herman - omul din spatele terorii” va reda scene din Moldova anilor 1942 - 1948, dar şi din închisorile comuniste din perioada 1948 - 1954. Reconstituirea evenimentelor petrecute în această perioadă s-a realizat în urma unei documentări minuţioase.

 Scenariul este scris de Alexandra Axinte, care are în portofoliu şi alte colaborări pe teme istorice, şi care a acceptat provocarea lansată de Victoria Baltag. Din echipă mai fac parte Marius Donici şi Cosmin Dumitrache - operatori imagine, Ştefan Săndulescu - compozitor şi Vlad Feneşan - post producţie.

O poveste reală stă la baza acestui film de ficţiune

Eugen Ţurcanu a fost un nume de temut în epocă, întruchipând portretul torţionarului comunist şi fiind cunoscut drept „călăul de la Piteşti”. „A studiat Dreptul la Iaşi, a fost unul dintre studenţii eminenţi, cum a ajuns, totuşi, aşa? Ne-am inspirat din viaţa lui în proporţie de aproape 90 la sută. Personajele sunt, de asemenea, din arhive, nu le-am inventat noi, dar rezultatul este un film de ficţiune. Spunem o poveste de viaţă, facem artă, nu vrem să determinăm pe cineva să înţeleagă ceva anume, nu aducem judecăţi de valoare. Eu nu mi-am propus să fac un film care să justifice. Este povestea de viaţă a unui tânăr care putea fi a oricărui altcineva. Am simţit nevoia să arăt, să pun în imagini ceea ce există în arhive, dar nu există şi în cărţile de istorie”, mărturiseşte Victoria Baltag.

 

Victoria Baltag: „Monştrii nu se nasc, ci sunt creaţi. Ne naştem cu potenţialul de a deveni extraordinar de buni sau extraordinar de răi. Ce parte hrănim, aceia suntem. «Herman - omul din spatele terorii» este o poveste puternică, tristă, iar oamenii trebuie să ştie ce s-a întâmplat, ca să nu se mai întâmple. Însă repetivitatea istoriei ne arată că, de fapt, lucrurile care s-au întâmplat, se vor mai întâmpla”.

Lungul drum al unui film independent către public
 „Herman” este un proiect independent, pentru care Victoria Baltag a făcut toate demersurile legale, înfiinţând o casă de producţie, făcând cereri, obţinând aprobări, acorduri şi, mai ales, căutând surse de finanţare, bugetul minim necesar realizării filmului fiind estimat la aproximativ 200.000 euro. „Am mers din aproape în aproape, acum suntem la a doua campanie de strângere de fonduri. Merge foarte greu, în România nu prea se donează, dar am realizat deja 10 zile de filmare, ceea ce este extraordinar! Vom promova ceea ce am făcut deja şi vom deschide o nouă campanie de strângere de fonduri pentru partea a doua a filmărilor, de la Bucureşti, apoi altele, pentru post producţie, editare, distribuţie. Vom merge apoi în festivaluri, unde distribuitorii văd care este potenţialul unei producţii. Festivalurile constituie rampa de lansare a unui creator care nu are încă finanţarea necesară”, spune Victoria Baltag, care îşi doreşte ca „Herman” să intre în cât mai multe competiţii.

 Echipa care lucrează la acest proiect a lansat, pe 1 iunie, o campanie de strângere de fonduri pentru realizarea etapei de producţie a lungmetrajului, prin intermediul www.indiegogo.com, platformă online de strângere de fonduri pentru proiecte independente.

„Am făcut un studiu de fezabilitate, să vedem cine ar fi interesat de un astfel de subiect şi am descoperit că generaţia de 40 - 60 de ani nu vrea să audă de aşa ceva. Cineva mi-a spus: «Nu vrem să finanţăm un astfel de film, pentru că are un subiect trist, care trebuie uitat. Viaţa merge mai departe». Merge, dar nu trebuie să ştim şi noi ce a fost în trecut? O casă trebuie să aibă temelie. Nu trebuie să ştim şi noi pe ce construim? Intelectualitatea a fost distrusă, elitele au fost distruse, de aceea ne este greu să renaştem, am distrus ceea ce ar fi putut să ne ridice” - Victoria Baltag

Subiect trist, întâmplări (aproape) vesele, la filmări

O parte a echipei a fost la Iaşi în luna ianuarie, pentru a repera acele clădiri reprezentative pentru epoca în care se desfăşoară acţiunea filmului. „Cel mai greu a fost să găsim casa pe care să i-o atribuim lui Herman. Am găsit-o într-un sat de lângă Iaşi, dar nu reuşeam să dam de proprietar. Toţi copiii de pe uliţă ştiau că e casa lui nenea Ghiţă, dar el era de negăsit. Am fost la preot, la primar, am lăsat bileţele în poartă... În fine, l-am găsit, dar el nu era singurul proprietar şi nu ne-a spus asta. Şi când filmam acolo, a venit al doilea moştenitor al casei, l-a văzut pe Ion Caramitru şi a presupus că facem o afacere de milioane de euro şi a început scandalul. I-am explicat eu cum e bugetul la artiştii independenţi, dar nu prea a ţinut!... Apoi, erau vecinii lui nenea Ghiţă, care dădeau indicaţii regizorale: «Aşa, faci bine, Caramitrule! Mai la stânga! Mai la dreapta!»...”, povesteşte regizoarea.

Nu mai puţin de 60 de scene filmate la Iaşi vor constitui prima parte a lungmetrajului „Herman – omul din spatele terorii”. Filmările vor continua, de la mijlocul lunii iulie, la Bucureşti, la Fortul 13 Jilava. Gina POPA

Victoria Baltag s-a născut pe 11 martie 1985, la Botoşani. A absolvit Colegiul Naţional „C. Negruzzi” din Iaşi. Şi-a început studiile universitare la Iaşi, a absolvit Jurnalismul şi Sociologia la Bucureşti, unde a făcut şi un master în Marketing şi Management Internaţional, la Academia de Studii Economice. A urmat apoi, cel de-al doilea master, în „Film, istorie şi televiziune” la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie. În prezent, este doctorand în Antropologie la University College Londra.

Sursa foto: http://hermanfilm.com/