„Lumea chiar reacţionează la momentele în care ai investit creativitate”

 Igor Cobileanski este un scenarist şi regizor de teatru şi film din Republica Moldova, reprezentant al generaţiei tinere de cineaşti. Acesta a semnat scurtmetraje precum „Când se stinge lumina” (2005), „Sasa, Grisa şi Ion” (2006), „(Plictis) şi Inspiraţie” (2007), „Colecţia de arome” (2013), dar şi lungmetrajele „Tache” (2008) şi „Afacerea Est” (2016). Cea mai nouă producţie a sa este pelicula „Afacerea Est”, o comedie pur moldovenească, pe care a ales să o prezinte întâi şi întâi publicului ieşean. Prezent la premiera filmului său la Iaşi, Igor Cobileanski a acceptat să vorbească despre „de ce Iaşul a fost în cap de listă pentru prezentarea comediei”.

 Cu sala Casei de Cultură a Studenţilor plină, filmul a stârnit hohote de râs şi adevărate urale pline de bucurie. Igor Cobileanski, un moldovean cu privire plăpândă şi pătrunzătoare, se declară fermecat de Iaşi şi de oamenii din jur.
 

 

- Oamenii au râs şi v-au aplaudat. Cum vă simţiţi?

- Mă simt bine aici, deosebit de bine. Mai bine decât la orice altă premieră a mea. O dată că sunt la Iaşi şi pe mine, cumva, mă leagă foarte multe lucruri de oraşul acesta. Mă simt bine pentru că este un lucru neobişnuit să se facă o premieră într-una din capitalele provinciilor şi nu în Republica Moldova sau la Bucureşti, aşa cum este obişnuit. Toate pot fi aşa, trecute cu vederea, până în momentul în care îţi dai seama că lumea chiar reacţionează şi râde la momentele în care ai investit creativitate, emoţie, momentele în care ai lucrat cu actorii. Nu-i lucru uşor să faci film. Şi asta cumva prinde contur în sala de cinema.

 

- De ce mai întâi la Iaşi?

- Noi suntem cumva... hai să nu zic obligaţi, dar e bine să faci o premieră în ţară. Vom avea premieră internaţională, la Tallinn, iar de premiera naţională am zis să nu o facem neapărat la Bucureşti, în capitală, ci într-un loc pe care noi îl considerăm cumva deosebit. Şi nu aş fi făcut-o în Târgu Mureş, spre exemplu. Un film cu moldoveni şi cu suficient spirit moldovenesc, trebuie să aibă prima proiecţie în Iaşi, bineînţeles. Republica Moldova se va bucura de premieră puţin mai târziu. Este Iaşi – Tallinn – Bucureşti şi apoi Chişinău.

 

- De ce atâta drag de Iaşi? Ce vă leagă de acest oraş?

- Sunt legat de Iaşi pentru că de fiecare dată descopăr lucruri noi la Iaşi şi cumva, spiritual vorbind, lumea este foarte aproape de mine. Adică... îi aud vorbind la fel ca mine, râd la aceleaşi glume. Avem acelaşi grai şi asta înseamnă foarte mult pentru mine, pentru că nu o să înţeleagă un ardelean când o să-i spun ceva de... perje.

 

- De unde a plecat povestea filmului?

- La un moment dat am întâlnit pe cineva care spunea că a cumpărat un vagon de potcoave şi probabil va încerca să facă ceva din ele. Povestea lui nu a avut finalitatea asta, dar cred că de acolo a pornit cumva inspiraţia mea. De acolo am pornit şi am mers până aici.

 

- 1.000 de lame dintr-o potcoavă?

- Sunt nişte chestii matematice, pe care dacă le pui cap la cap probabil îţi ies. A plecat şi de la o glumiţă: se spunea că japonezii cumpără de la URSS topoare de şapte copeici. Doi cenţi toporul, fac lame din ele şi le vând ruşilor cu zece dolari lama.

 

- Cum aţi lucrat cu actorii de la Iaşi?

- Perfect! Am lucrat şi cu actori de la Bârlad, Piatra Neamţ, Botoşani, Bucureşti – moldoveni stabiliţi acolo, Chişinău. Cam ăsta a fost criteriul: să avem actori moldoveni. Trebuie să recunosc... grosul de actori a fost din Iaşi. Mai ales capetele de afiş.

 

- Cum au decurs filmările?

- Au fost filmări grele pentru că au fost concentrate în 24 de zile. Greu. Câte două locaţii pe zi, arşiţă, 40 de grade, august, iar o comedie se lucrează cu foarte multă bună-dispoziţie.

 

- Oamenii mai au şi zile proaste. Cum aţi reuşit să menţineţi linia de umor pe timpul filmărilor?

- Actorii sunt, în primul rând, profi. Nu sunt amatori, care muncesc în funcţie de dispoziţie, ci sunt profesionişti şi muncesc în funcţie de programul de filmare. Vreau să cred că le-a plăcut ce au citit iniţial. Nu cred că au avut motive să nu se bucure.

 

- Ce face Igor Cobileanski când nu face filme?
-Se gândeşte la ele. Nu sunt un om deosebit. Sunt un om normal, mă trezesc dimineaţă, îmi fac cafea... copii, familie, cumpărături... Ce mă caracterizează, probabil, e că uneori mai reuşesc să pun deoparte şi nişte lucruri pe care le observ la oamenii din jur. Le pun acolo, în agendă, pentru că într-o bună zi s-ar putea să funcţioneze într-un scenariu. Cred că mai încerc să fiu şi observaţional printre altele.

 

- Dacă ar fi să alegeţi un loc din lume în care să trăiţi, unde aţi pleca?

- Wow... nu ştiu. Este de gândit! Chiar nu ştiu! În primul rând pentru că nu pot să plec singur. Trebuie să iau foarte multe lucruri, oameni cu mine. Cred că am rădăcini, dacă nu am plecat până acum. Dacă nu am plecat încă în locul acela în care zicem că e „mai bine”

A consemnat Larisa LAZĂR

La proiecţia de luni, 17 octombrie, cinefilii de la Iaşi s-au bucurat de prezenţa regizorului Igor Cobileanski şi a actorilor ieşeni care joacă în film, precum Ion Sapdaru, Constantin Puşcaşu, Daniel Busuioc, Anne Marie Chertic, Cătălin Cucu, Doru Aftanasiu, Adrian Marele, Radu Ghilaş, George Sobolevschi, Ada Lupu şi „gruzinul” Valeriu Andriuţă, invitat special de la Bucureşti.