Copilăria Regelui Mihai în imagini

 Astăzi, la Palatul Culturii va fi vernisată expoziţia „Regele Mihai. O copilărie fericită”, începând cu ora 16.00. Fotografiile vor fi expuse până pe 20 octombrie. Tot la Palatul Culturii veţi putea explora trecutul din fotografiile cu polonezii care au salvat evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

 

În spaţiile Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii vor fi expuse fotografii cu Regele Mihai – copil. Expoziţia poartă numele „Regele Mihai. O copilărie fericită” şi va fi vernisată astăzi, de la ora 16.00 în prezenţa dr. Lăcrămioara Stratulat, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc şi drd. Beatrice Todireanu. Invitatul de onoare al acestui eveniment va fi dr. Georgeta Filitti, specialist în istoria modernă şi contemporană a României, personalitate culturală decorată de Regele Mihai I, cu Medalia ,,Crucea Casei Regale a României”.

„Expoziţia, ai cărei curatori sunt drd. Mihaela Tudose şi drd. Beatrice Todireanu, furnizează o perspectivă inedită asupra unei etape din viaţa Regelui Mihai valorificând fotografii din colecţiile Familiei Regale a României, Academiei Române şi «Luiza Berman»”, anunţă organizatorii.

Organizată de Asociaţia „România Culturală”, alături de Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Institutul Cultural Român, Biblioteca Academiei Române, Teatrul Naţional Bucureşti, Muzeul Naţional Peleş, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, expoziţia de fotografie „Regele Mihai. O copilărie fericită” va fi deschisă spre vizitare, în perioada 16 septembrie - 20 octombrie.

Copilăria în câteva cuvinte

Mihai I s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) şi al prinţesei Elena. Din partea tatălui este nepot al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai importante familii regale şi imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă şi habsburgică.

Din cauza relaţiei extraconjugale cu Elena „Magda” Lupescu cu care s-a mutat în Franţa şi pentru care a renunţat la tron, Regele Ferdinand a decis să nu tolereze din nou această dovadă de nesupunere a fiului său, care dezertase şi în timpul Primului Război Mondial. Deşi unii politicieni, precum Constantin Argetoianu, au pledat pe lângă rege să se răzgândească, acesta a convocat un Consiliu de Coroană în cadrul căruia Carol a fost exclus de la succesiunea tronului şi din familia regală, primind numele de Carol Caraiman. Prinţ moştenitor a devenit fiul lui Carol, Principele Mihai.

În 1925 starea de sănătate a Regelui Ferdinand era fragilă, şi acesta a murit doi ani mai târziu de cancer intestinal. În consecinţă, Mihai i-a succedat la tron bunicului său. La scurt timp a murit şi Ionel Brătianu, conducătorul Partidului Naţional Liberal. Astfel, prima venirea la putere a lui Mihai a stat sub semnul slăbirii autorităţii celui mai important partid politic de până atunci. Deoarece Mihai avea doar 6 ani şi nu putea guverna, o regenţă a fost formată din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie. Este notabilă absenţa Reginei Maria din regenţă, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în faţa parlamentului de noul rege şi de regenţă la data de 20 iulie 1927.

 

A doua nouă expoziţie de la Palat

Povestea polonezilor, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au salvat evrei cu preţul propriilor lor vieţi, este prezentată în cadrul expoziţiei „Samaritenii din Markowa” organizată de Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi şi de Institutul Polonez din Bucureşti.

„Soarta cutremurătoare a familiei Józef şi Wiktoria Ulma, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a oferit ajutor evreilor din Markowa, motiv pentru care împreună cu cei şase copii ai lor au fost împuşcaţi de către ocupanţii germani, este prezentată în expoziţia ce poate fi vizitată până pe 1 noiembrie, în spaţiile Muzeului Etnografic al Moldovei”, au declarat organizatorii, care au adăugat că pentru gestul eroic şi exemplar al familiei, în data de 17 martie a acestui an, la Markowa a fost inaugurat Muzeul care poartă numele familiei Ulma şi care este primul astfel de obiectiv dedicat tuturor polonezilor care au salvat evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Larisa LAZĂR