Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

Oraşele care vor să se înscrie în cursa pentru a deveni simbolul european al culturii în 2021 au început schiţarea dosarelor de candidatură * elementul care va face diferenţa este reprezentat de puterea comunităţii de a se mobiliza în jurul proiectului * termenul limită de depunere a documentaţiei este 10 octombrie 2015

Regulile după care se alege oraşul Capitală europeană a culturii (CEAC) în 2021 au fost trasate de Comisia Europeană. La nivel naţional, în urmă cu aproximativ o lună, Ministerul Culturii a dat startul întrecerii pentru una dintre cele mai râvnite distincţii comunitare.

„Cultura nu este o simplă consumatoare de fonduri, ci este capabilă să producă dezvoltare locală şi regională, contribuie la crearea de locuri de muncă şi la o viaţă europeană, mai bună din toate punctele de vedere pentru cetăţenii acestei ţări. Din acest moment, avem la dispoziţie şase ani să pregătim oraşul câştigător din România pentru a deveni o veritabilă capitală culturală a Europei în 2021“, a punctat ministrul Culturii, Hegedüs Csilla, la startul competiţiei.

Linii directoare pentru 2020-2033
Până la desemnarea oraşului din România care va beneficia de aceste avantaje vor trebui parcurse mai multe etape. Acestea sunt evidenţiate în Ghidul pentru alegerea CEAC din perioada 2020-2030, redactat de Direcţia Generală Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene.

Bun venit în proiectul meu şi al tău!

Criteriile în evaluarea candidaturilor sunt împărţite în şase categorii. Astfel, se va ţine cont de contribuţia la strategia pe termen lung, dimensiunea europeană, conţinutul cultural şi artistic, capacitatea de a produce rezultate şi gestionarea. Totodată, în ghidul Comisiei Europene sunt trasate şi principalele puncte pe care ar trebui să le îndeplinească oraşele ce vor să-şi depună dosarele de candidatură.

„Potrivit criteriilor, un oraş trebuie să aibă o strategie culturală în desfăşurare, care să fie legată de strategia de dezvoltare a oraşului. Este necesară implicarea semnificativă a cetăţenilor din oraş: multe oraşe candidate implică şcoli, universităţi, cluburi de tineret, organizaţii ale societăţilor civile. Este nevoie totodată de implicarea operatorilor culturali atât în cadrul unei abordări ascendente, cât şi descendente“, se arată în Ghidul oficial.

Potrivit aceluiaşi document: „trebuie implicat sectorul privat, atât în domeniul industriilor culturale şi creative, cât şi în sectorul afacerilor în sens larg“. Totodată, oraşele candidate ar trebui să înveţe din experienţa altor CEAC şi este necesară recrutarea unei echipe responsabile de candidatură. Pentru că „este nevoie de o marjă de timp pentru ca noile proiecte de infrastructură să fie gata în anul pentru care se acordă titlul“ viitoarele CEAC sunt stabilite cu 5 ani în avans, iar lista ţărilor din care fac parte aceste oraşe este cunoscută cu mult mai mult timp înainte. Astfel, oficialii europeni au stabilit că în 2021 CEAC vor fi din România şi Grecia, dar va mai fi ales un alt treilea oraş ce va purta aceeaşi titulatură, dar va fi dintr-o ţară candidată sau potenţial candidată la UE.

„Acestea sunt invitate să colaboreze. Tipurile de proiecte sunt variate şi sunt dezvoltate între oraşe. Acesta este un element fundamental referitor la spiritul european al programului privind CEAC“, se arată în documentul oficial. Fiecare CEAC primeşte premiul Melina Mercouri, acordat de Comisia Europeană, care are o valoare de 1,5 milioane de euro. Premiul se plăteşte în prima parte a anului 2021.

Cine poate depune candidatura
Oraşele din România care doresc să intre în etapa de preselecţie trebuie să depună dosarele de candidatură până pe 10 octombrie 2015. După această dată, vor avea loc două întâlniri ale juriului: de preselecţie şi de selecţie, selecţia finală urmând să fie organizată în jurul lunii august 2016. Practic, în acest moment orice oraş din ţară care consideră că are atuurile pentru a fi desemnat CEAC 2021 poate începe scrierea dosarului. „Dimensiunea oraşului nu este un factor. Au existat CEAC de peste un milion de locuitori, dar şi cu o populaţie de sub 25.000 de persoane“, explică oficialii europeni. Însă oraşele candidate trebuie să prezinte „un program orientat spre viitor. Titlul nu-i acordat unui oraş pentru patrimoniul său cultural sau pentru oferta sa culturală dinamică din prezent. Acestea pot sta la baza depunerii candidaturii, dar nu pot constitui candidatura însăşi“. Cu alte cuvinte, în dosarul de candidatură, care nu va avea mai mult de 80-100 de pagini, va fi prezentată o viziune pentru acel oraş, iar în centrul acesteia se va afla comunitatea ce trebuie mobilizată pentru a susţine proiectul.

„Fiecare oraş este unic. Programul său reflectă nevoile şi obiectivele sale şi respectă toate criteriile oficiale privind CEAC“, explică oficialii europeni, care subliniază faptul că proiectul nu trebuie axat pe turism şi nu există constrângeri în ceea ce priveşte numărul de evenimente.

Proiectul conturat în jurul unei CEAC este unul european, cultural, reprezintă un angajament pe termen lung, iar oraşele au libertatea de a-şi lansa propriile provocări. „În centrul acţiunii CEAC se află un proiect cultural pentru cetăţeni, artişti şi operatori culturali şi pentru cei care îşi folosesc competenţele lor creative în numeroase sectoare ale societăţii“, se arată în ghidul Comisiei Europene.

Un element important de care juriul va ţine cont este finanţarea tuturor acţiunilor propuse în cadrul proiectului. „În etapa de depunere a candidaturii nu se pot face previziuni exacte cu privire la viitoarele surse de finanţare. Dosarul de candidatură trebuie să aibă un buget realist, cu suficiente informaţii prin care să se arate gradul de certitudine privind fiecare linie bugetară“, afirmă oficialii europeni. Din experienţa acestora, bugetele altor CEAC au fost între 20 şi 80 de milioane de euro, din care sunt excluse investiţiile în infrastructura rutieră sau clădiri.

Cine face parte din juriu
Potrivit deciziei forurilor europene, juriul care analizează dosarele de candidatură este format din 10 experţi numiţi de instituţiile şi organele Uniunii. Astfel, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia aleg câte trei experţi, iar Comitetul Regiunilor selectează unul. Totodată, statul membru are dreptul să desemneze doi membri în acest for.

Pe 16 februarie 2015, Ministerul Culturii a anunţat o primă sesiune de informare pentru oraşele care doresc să-şi depună dosarele de candidatură până la 10 octombrie 2015. la întâlnire vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

În acest moment, mai multe oraşe şi-au anunţat intenţia de a pregăti dosarele de candidatură. Printre acestea de numără Iaşi, Braşov, Cluj Napoca, Timişoara, Craiova şi Arad.