Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

În demersurile de pregătire a dosarului de candidatură pentru Capitală europeană a culturii (CEAC) 2021 un prim pas a vizat semnarea unui acord de colaborare între Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi * relaţia între cele trei oraşe va constitui unul dintre pilonii importanţi ai candidaturii capitalei Moldovei în cursa pentru cea mai râvnită distincţie europeană din domeniul cultural * totodată, ieri, zeci de organizaţii nonguvernamentale au fost invitate să vină cu propuneri de proiecte pentru a pregăti un dosar cât mai viabil

Un acord semnat în această lună, prin care se pun bazele unei colaborări culturale între Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi, reprezintă un important demers în pregătirea candidaturii pentru titlul de Capitală europeană a culturii 2021. Această axă culturală va reprezenta unul dintre atuurile capitalei Moldovei, ce va fi subliniat în dosarul de candidatură pe care trebuie să-l depună până pe 10 octombrie.

„Împreună cu Cernăuţiul şi cu Iaşul suntem şi mai aproape de acum încolo într-o formulă de trei – într-o înfrăţire tripartită. Susţinem Iaşul pentru a deveni «Capitală europeană a culturii» în 2021. pentru noi, domeniul culturii rămâne în continuare prioritar, am participat la ultimele două ediţii ale «Festivalului Internaţional al Educaţiei» de la Iaşi şi acum, dacă vom face acest lucru împreună cu Cernăuţi şi împreună cu Iaşi, cu siguranţă va fi şi mai bine“, a explicat Dorin Chirtoacă (foto), primarul Chişinăului. Acesta a parafat acordul de colaborare alături de edilul Iaşului, Gheorghe Nichita, şi de primarul Cernăuţiului, Alexei Kaspruk.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

„Reinventare culturală“
O altă componentă pe care se va construi candidatura Iaşului vizează latura culturală, însă aceasta trebuie privită dintr-o perspectivă inovatoare. „A doua componentă a modelului nostru este aceea a încercării de a-i face pe ieşeni să fie mai mândri că locuiesc în propria lor localitate, printr-o reinventare culturală, în sensul în care Iaşul a avut o cultură superbă în perioada clasică şi în cea interbelică... Dar, de vreo 70 de ani trăim din trecut. Din păcate, din punct de vedere cultural, Iaşul este oraşul cel mai conservator din România. Or, Europa aşteaptă altceva - reinventare şi industrii creative. Este nevoie să ne reinventăm cu scopul ultim nu de a avea o viaţa culturală mai ardentă, ci de a fi mai mândri că suntem ieşeni!“, a declarat Dan Doboş, manager de proiect în cadrul Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană (FICCE), într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Regional al Moldovei.

Invitaţie către ONG-uri
Membrii FICCE s-au aflat ieri, 30 ianuarie, la întâlnirea de început de an a Comisie ONG din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială Iaşi. Reprezentanţii a aproximativ 40 de organizaţiilor nonguvernamentale au primit invitaţia de a se alătura demersului fundaţiei prin diferite forme de parteneriat în derularea de proiecte prin care să fie susţinută candidatura Iaşului. Totodată, ONG-urile sunt invitate să transmită fundaţiei viziunea lor despre cum ar trebui să arate Iaşul după 2020. Un alt demers vizează capacitarea industriilor creative, o componentă foarte importantă în viziunea Uniunii Europene. Astfel, în prima săptămână din februarie, membrii fundaţiei au anunţat o întâlnire cu reprezentanţii industriilor creative din Iaşi pentru a vedea în ce mod pot fi integrate acestea în proiectele pentru CEAC 2021.

Capitalele europene ale culturii 2015, la start FOTO

Ministerul Culturii, în calitate de autoritate naţională responsabilă privind procedura de selecţie pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, organizează o întâlnire cu oraşele interesate să îşi depună candidatura. Evenimentul va avea loc luni, 16 februarie 2015, începând cu ora 9.00, la sediul Ministerului Culturii în Bucureşti. Sesiunea de informare va beneficia de prezenţa unui reprezentant al Comisiei Europene, care va susţine o prezentare despre obiectivele acţiunii şi despre pregătirea corespunzătoare a dosarelor de candidatură. De asemenea, acesta va răspunde, alături de reprezentanţii Ministerului Culturii, întrebărilor adresate de către oraşele care intenţionează să-şi depună candidatura.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021 le aflaţi AICI

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

În acest moment, mai multe oraşe şi-au anunţat intenţia de a pregăti dosarele de candidatură. Printre acestea de numără Iaşi, Braşov, Cluj Napoca, Timişoara, Craiova şi Arad.