Poveste şi veridicitate împletite în istorie

 Muzeul Unirii din Iaşi va găzdui expoziţia „Familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza – documente civile”. Aceasta poate fi admirată până pe 14 august.

 

Istorie, decizii, documente, viaţă şi familie. Toate acestea cinci elemente sunt cuprinse în expoziţia aflată la Muzeul Unirii sub denumirea „Familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza – documente civile”, pe care iubitorii de istoria oraşului din care au plecat multe decizii majore în ţară o pot vedea până pe 14 august. Expoziţia a fost organizată de Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Unirii, Centrul de Cercetare şi Conservare - Restaurare a Patrimoniului Cultural, Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi. „Vor fi aduse în faţa publicului, pentru prima dată, documente din patrimoniul Muzeului Unirii şi Arhivelor Naţionale, precum testamentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza; actele de naştere şi botez ale copiilor Alexandru şi Dimitrie; actele de înfiere ale celor doi copii”, declară organizatorii expoziţiei. Printre documentele ce construiesc expoziţia se regăsesc acte care fac referire la proprietăţile familiei de la Ruginoasa, Dübling şi Florenţa; documente privind procesul intentat doamnei Elena Cuza de către Dimitrie Theodor Cuza pentru anularea actelor de înfiere a copiilor, precum şi a testamentului domnitorului, alături de alte documente şi obiecte personale ale familiei domnitorului. 

Puteţi citi şi: Voluntariat la Teatru Fix
 

Iubire, familie, ţară

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820 în Bârlad, şi a aparţinut clasei tradiţionale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza (care a fost de asemenea un proprietar de pământ în judeţul Fălciu) şi al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei Cozadini de origini fanariote. Alexandru primeşte o educaţie europeană, devenind ofiţer în armata moldovenească şi ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Rosetti (cunoscută ulterior ca Elena Doamna) în anul 1844.

În 1848, Moldova şi Ţara Românească au fost cuprinse şi ele de febra revoluţiilor europene. Revolta moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Ţara Românească revoluţionarii au preluat puterea şi au guvernat în timpul verii. Tânărul Cuza a jucat un rol suficient de important pentru a i se evidenţia înclinaţiile liberale, avute în timpul episodului moldovenesc, astfel că este transportat ca prizonier la Viena, de unde a fost eliberat cu ajutor britanic. Revenind în Moldova în timpul domniei Prinţului Grigore Alexandru Ghica, a devenit ministru de război al Moldovei, în 1858, şi a reprezentat Galaţiul în divanul ad-hoc de la Iaşi.

Cuza a fost un proeminent politician şi a susţinut cu tărie uniunea Moldovei şi a Ţării Româneşti. A fost nominalizat în ambele ţări de către Partida Naţională, care milita pentru unire, în defavoarea unui prinţ străin. Profitând de o ambiguitate în textul Tratatului de la Paris, este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie după calendarul iulian) şi în Ţara Românească pe 5 februarie 1859 (24 ianuarie după calendarul iulian).

Elena Rosetti s-a născut la Iaşi pe data de 17 iunie 1825, însă şi-a petrecut copilăria la moşia părinţilor de la Soleşti, Vaslui. La nici 19 ani aceasta se căsătoreşte cu Al. I. Cuza căreia îi rămâne devotată şi îngăduitoare, chiar dacă acestuia îi sunt cunoscute relaţiile cu alte femei, una dintre ele fiind prinţesa Maria Obrenovici cu care domnitorul are doi băieţi, Alexandru şi Dimitrie, înfiaţi de Elena Cuza. Nicolae Iorga spunea că aceasta „i-a păstrat memoria (n.r. - domnitorului Al. I. Cuza) cu o extraordinară devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoştea, le îngăduise şi - o spunea cu mândrie - le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept”.

Larisa LAZĂR